Iarna în toiul primăverii

Uite-aşa e iarna pe la noi, iar când eram mică mă bucuram şi îmi plăcea. Acum, când vreau s-ajung unde trebuie şi nu pot, când de trei zile jumătate din localitate nu are curent electric, când mă gândesc la un om bolnav, la un bătrân izolat..., realizez gravitatea situaţiei! Şi ştiţi ce aştept, aştept să vină domnul prefect să ne salveze! Cu televiziune, cu jandarmi, cu elicoptere sau cu ce va dori domnia lui, numai să vină. Oamenii s-au săturat de atâta incompetenţă, de presa care scrie numai baliverne, de faptul că mai mereu suntem dezinformaţi sau ignoraţi, de acea sintagmă devenită jignitoare pentru populaţie: „Situaţia este sub control!” Ei bine, NU este!

Încă din copilărie, elevă fiind, strângeam semnături de la oameni şi se făceau petiţii pentru modernizarea drumului judeţean care ne lega de „civilizaţie”. În fiecare an se întâmpla la fel, primeam aceleaşi răspunsuri, aceleaşi amânări. Acum, mai bine pentru cei de la conducere, pot invoca un motiv cât se poate de plauzibil pentru lipsa de fonduri: criza, pe care sunt conştienţi că am simţit-o pe pielea noastră... Nu mai au bunul simţ ca măcar în anii electorali să dea semne care să creeze iluzia că situaţia acestor oameni se va schimba, care să arate o boare de intenţie pentru înfăptuirea unei mult aşteptate schimbări. În privinţa celor aflaţi la conducere pe plan local..., nu mai comentez, nu merită efortul!

Ignoraţi în continuare, fiţi eroii ziarelor şi ai televiziunilor, furaţi în neştire, apoi lăsaţi loc şi la alţii, la fel de bravi şi competenţi, pentru că, sincer, chiar am ajuns să cred că nu mai există un om corect în ţara asta! Vreţi ca tinerii să aducă schimbarea?! Daţi-le un exemplu demn de urmat!

Andreia Ruxanda PRELIPCIAN,

Student, Facultatea de Drept, Universitatea Al. I. Cuza, Iaşi