NU suferinţei

Întotdeauna am stat şi am reflectat asupra următorului lucru: de ce asupra majorităţii femeilor apar acele sentimente de inferioritate, frică, nesiguranţă induse de bărbaţi? De ce suportă femeile atât de multă suferinţă, sau mai bine spus, cum pot suporta atât de multe? De ce se lasă călcate în picioare, la propriu şi la figurat, de cei care pretind că le iubesc? Vă spun sincer că nu am înţeles niciodată acest lucru, şi probabil că nici nu voi înţelege.

Motivele invocate de către femei sunt adesea de genul: „suport pentru că ştiu că mă iubeşte”, „suport pentru că este un copil la mijloc şi nu vreau să trăiască fără un tată” etc. Să înţeleg că femeile aleg sa fie mutilate, schilodite pentru... nimic? Răspunsul este mai mult decât evident. Desigur, mai apare si celebra scuză: FRICA! Credeţi-mă, nu este plauzibilă. În gândirea mea destul de „feministă”, lucru care în viziunea multora, majoritatea de gen masculin, este ceva condamnabil, resping toate aceste scuze, uneori jalnice din partea femeilor.

Sigur, întrebarea logică care vă „macină” când citiţi acest articol este: de ce sunt alături de femei, ţinând cont de faptul că sunt băiat? Răspunsul este cât se poate de simplu; din fericire, nu am avut nici o experienţă neplăcută în familie, dacă la asta vă gândiţi. Facem altfel: reflectaţi la următorul lucru şi pe urmă, sunt absolut convins că veţi găsi răspunsul – femeile au puterea de a îndura infinit din partea tuturor, faţă de bărbaţi, care se dau loviţi când vă este lumea mai dragă; femeile de cele mai multe ori iartă, îndură, trec cu vederea, lasă de la ele pentru ca ceea ce fac sa aibă continuitate, sunt omorâte cu bătaia şi culmea, tot ele încearcă să găsească o scuză pentru cei responsabili, oricât de penibilă ar fi.

Şi acum vă întreb eu pe voi: chiar merită să ne purtăm în cel mai oribil mod? Chiar merită să le provocăm o suferinţă inutilă? Eu unul zic un NU răspicat. Ne este atât de greu să înlocuim aceste fapte condamnabile cu o vorbă bună, o alinare, un gest fie el cât de mic, dar care pentru ele este atât de important? Hai să înlocuim un gest urât cu o floare; hai să înlocuim o palmă cu o strângere în braţe.

Ştiu la ce vă gândiţi mulţi dintre voi: vorbesc din filme! Nu este deloc aşa. Vorbesc dintr-o realitate permanentă şi trăită de milioane de cupluri şi extrem de abordabilă. Schimbarea stă în noi. Nu trebuie decât să facem progrese pas cu pas, iar rezultatele nu vor întârzia să apară.

Un lucru este clar: sunt şi unele femei care îşi merită soarta, însă tind să cred că şi în acele femei există o speranţă de mai bine, un lucru deosebit. Nimeni nu merită sa fie umilit, în special femeile. Nu ştim ce este în sufletul fiecăruia, însă toţi merităm o schimbare mai devreme sau mai târziu.

Cosmin CHIRIAC