Preotul Viorel Sidoriuc, acuzat că și-a însușit Biserica „Sfânta Treime” din municipiul Suceava

Litigiile dintre Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților și preotul Sidoriuc Viorel Ionel și familia acestuia, legate de Biserica ”Sfânta Treime” din municipiul Suceava, suscită interesul public, mai ales după ce acuzațiile aduse preotului au luat o turnură penală.

Pentru a lămuri care sunt, la acest moment, raporturile dintre preot și arhiepiscopie, am solicitat reprezentantului Biroului de Presă și Relații Publice al Centrului Eparhial Suceava și purtător de cuvânt al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, preot Alexandru Sava, să ne răspundă la câteva întrebări.

Înainte de a răspunde, preotul Sava a precizat că, întrucât există un dosar penal pe rol aflat în faza nepublică și un dosar civil cu mai multe capete de cerere, instituția pe care o reprezintă nu vrea să influențeze „în niciun fel derularea procedurilor judiciare deja începute”. De asemenea, purtătorul de cuvânt al arhiepiscopiei a subliniat că nu dorește „să se ajungă la escaladarea conflictului prin polemici purtate în spațiul public cu preotul Sidoriuc Viorel Ionel, cu familia acestuia sau cu apărătorii lor, întrucât nu dorim să influențăm în vreun fel nici derularea procedurilor speciale ale Consistoriului Bisericesc de la nivelul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților”.

„Din data de 1 decembrie 2018, preotul Sidoriuc Viorel Ionel nu mai face parte din personalul clerical din cadrul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților”

- Care este situația preotului Viorel Sidoriuc, în raport cu Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, la această dată? Face parte din personalul clerical din cadrul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților?

- În acest moment a început derularea procedurilor Consistoriului Bisericesc în ceea ce îl privește pe preotul Sidoriuc Viorel Ionel. Pe motive de boală am înțeles că acesta a solicitat amânarea cu un termen a derulării procedurilor Consistoriului.

În baza temeiului nr. 2687/20.12.2017 emis de Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților sub semnătura vrednicului de pomenire ÎPS Pimen, după ce preotul Sidoriuc Viorel Ionel și-a dat demisia din funcția de preot paroh al Parohiei Sfânta Treime, în condițiile în care nu a fost pronunțată împotriva sa vreo hotărâre de caterisire, i s-a permis acestuia să rămână în ascultarea ierarhului locului care l-a hirotonit, considerându-se atunci că are preoție lucrătoare și poate sluji cele sfinte.

După ce actualul arhiepiscop, Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, a fost ales de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române și întronizat ca arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, s-a trimis, conform canoanelor Bisericii Ortodoxe Române, inclusiv la Biserica ”Sfânta Treime”- Oituz, antimisul noului arhiepiscop, întrucât nu se pot săvârși Sfintele Taine pe antimisul unui chiriarh care între timp a trecut la cele veșnice, însă preotul Sidoriuc Viorel Ionel, într-un act de vădită neascultare față de noul ierarh, a refuzat primirea antimisului și astfel a săvârșit și încă săvârșește Sfintele Taine pe antimisul unui arhiepiscop trecut la Domnul.

Prin jurământul preoțesc și mărturisirea publică pe care le-a făcut la hirotonie, preotul Sidoriuc Viorel Ionel s-a angajat să fie în ascultarea nu doar a ierarhului care l-a hirotonit, ci în ascultarea ierarhului care i-ar succeda, indiferent care ar fi acesta.

Bineînțeles că s-a încercat în acest răstimp aducerea cu răbdare a preotului Sidoriuc în rânduiala Bisericii: Hristos îi așteaptă mereu pe cei care își doresc din suflet reintrarea în ascultarea și rânduiala Bisericii. Noi nu puteam urma o altă învățătură în cadrul Bisericii Ortodoxe Române.

Din analizarea dosarului său de personal rezultă că începând cu data de 1 decembrie 2018, preotul Sidoriuc Viorel Ionel nu mai face parte din personalul clerical din cadrul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

- Enoriașii care merg astăzi la Biserica „Sfânta Treime” din municipiul Suceava se roagă într-o biserică a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților sau într-o biserică privată, fără legătură cu Biserica Ortodoxă Română?

- Sunt necesare anumite dezvoltări ale răspunsului la această întrebare, dezvoltări care în mare sunt deja în spațiul public:

Preotul Sidoriuc Viorel Ionel a fost hirotonit în martie 1997 preot pe seama nou înființatei, în ianuarie 1997, Parohii „Sfânta Treime”- Oituz, cu misiunea de a construi Biserica ortodoxă „Sfânta Treime” a acestei parohii.

Printr-o cerere formulată de Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților s-a solicitat Primăriei Suceava, respectiv Consiliului Local al Municipiului Suceava, o suprafață de teren de 1000 mp în folosință, pe toată durata construcției, pentru construirea Bisericii „Sfânta Treime” a Parohiei „Sfânta Treime”.

Apoi demersurile au fost preluate și continuate în calitatea pe care o avea, în exercitarea atribuțiunilor sale de serviciu, de preotul paroh Sidoriuc Viorel. Cererile adresate autorităților și instituțiilor abilitate, oricâte vor fi fost ele și care au vizat construirea Bisericii „Sfânta Treime”, au fost formulate în îndeplinirea îndatoririlor sale de serviciu de preotul paroh Sidoriuc Viorel Ionel, în numele și pentru Parohia ”Sfânta Treime”.

În acest fel s-au solicitat și s-au emis hotărârea nr. 65/26.05.1997, a Consiliului Local al municipiului Suceava, pentru atribuirea din rezerva UAT Suceava în folosința Parohiei „Sfânta Treime” a suprafeței de teren de 1.000 mp în zona Oituz, reprezentată de parcela nr. 3844, pe toată durata de existență a construcției; încheierea Judecătoriei Suceava - Cartea Funciară - nr. 3457/11.06.1997, prin care instanța a dispus, la cererea preotului paroh Sidoriuc Viorel Ionel, în numele și pe seama Parohiei „Sfânta Treime”, să se înființeze cartea funciară cu nr. 11762 în care să se înscrie și să se intabuleze în favoarea Parohiei „Sfânta Treime” parcela nr. 3844 în suprafață de 1000 mp, dreptul de folosință al Parohiei „Sfânta Treime” pe toată durata construcției; proiectul pentru construirea Bisericii „Sfânta Treime”, executat de proiectant S.C. Arhitectură Grafică Design SRL pentru Parohia Ortodoxă „Sfânta Treime” Suceava; Înscrierea pentru Parohia „Sfânta Treime” în cartea funciară a certificatul de urbanism nr. 104/5.03.1997.

Autorizația de construire nr. 58/1999 s-a solicitat de către preotul paroh Sidoriuc Viorel Ionel pentru Parohia ”Sfânta Treime”; planul urbanistic de detaliu cu memoriu de specialitate și cu planurile urbanistice de detaliu au fost elaborate de S.C. Arhitectură Grafică Design SRL Suceava pentru beneficiar Parohia „Sfânta Treime”; avizul nr. 21/28.01.1997 s-a emis de Consiliul Local al Municipiului Suceava pentru beneficiar Parohia Ortodoxă „Sfânta Treime”, în vederea aprobării documentației de proiectare.

Avizul nr. 49/19.02.1997 s-a emis de Consiliul Local al Municipiului Suceava pentru beneficiar Parohia Ortodoxă „Sfânta Treime”; procesul verbal de recepție la finalizarea construcției, din iulie 2008, a fost semnat pentru și în numele Parohiei ”Sfânta Treime” de preotul paroh Sidoriuc Viorel Ionel, la solicitarea preotului paroh de la acea vreme, Sidoriuc Viorel Ionel, formulată în exercitarea atribuțiunilor sale de serviciu, în numele și pe seama Parohiei „Sfânta Treime”, în luna iulie 2008.

Lucrarea cadastrală pentru intabularea construcției Biserica „Sfânta Treime” a fost întocmită de SC „Casa Verde” SRL pentru beneficiar proprietar Parohia „Sfânta Treime”.

De asemenea, în îndeplinirea atribuțiunilor sale de serviciu, cererea din iulie 2008 având ca obiect intabularea Bisericii „Sfânta Treime” a fost efectuată în numele Parohiei „Sfânta Treime”, de preotul paroh de la acea vreme, Sidoriuc Viorel Ionel, angajat în cadrul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților.

Credincioșii care merg la Biserica „Sf. Treime” se roagă, „în realitatea momentului”, în demisolul unei construcții intabulate pe persoană fizică

Intabularea efectivă în Cartea Funciară a construcției Biserica „Sfânta Treime” s-a făcut însă pe numele domnului Sidoriuc Viorel Ionel, ca persoană fizică, în baza acelorași temeiuri și dovezi amintite mai sus: certificat de urbanism nr. 104/5.03.1997 emis la solicitarea preotului paroh Sidoriuc Viorel Ionel în numele și pe seama Parohiei „Sfânta Treime”, în baza aceleiași autorizații de construire nr. 58/1999 emisă la solicitarea preotului paroh Sidoriuc Viorel Ionel, în numele și pe seama Parohiei „Sfânta Treime” și în baza aceluiași proces verbal de recepție a lucrărilor de construire din iulie 2008, semnat de preotul paroh Sidoriuc Viorel Ionel, în numele și pe seama parohiei „Sfânta Treime”.

Preotul paroh Sidoriuc Viorel Ionel nu a informat Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților de intervenția acestui incident, nici nu a formulat cerere de rectificare a mențiunilor din cartea funciară necorespunzătoare adevărului cu privire la adevăratul proprietar al bisericii ortodoxe „Sfânta Treime” a Parohiei „Sfânta Treime”.

Dimpotrivă, conform mențiunilor din cartea funciară, domnul Sidoriuc Viorel Ionel este momentan proprietar tabular al construcției Biserica „Sfânta Treime”.

Așa că, deocamdată, credincioșii care merg la Biserica „Sfânta Treime” Oituz din municipiul Suceava pentru a se ruga, se roagă în lăcașul de cult care conform tuturor evidențelor, canoanelor și prevederilor statutare ale Bisericii Ortodoxe Române aparține Parohiei „Sfânta Treime” din cadrul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, dar în realitatea de moment, se roagă în demisolul (unde se află singurul altar sfințit)  construcției al cărei proprietar tabular în cartea funciară este domnul Sidoriuc Viorel Ionel.

Dar, conform autorizației de construire nr. 58/1999, demisolul a fost autorizat ca adăpost de protecție civilă. Având în vedere răspunsul nr. 28401/8.08.2024 emis la solicitarea noastră de către UAT Suceava-Direcția Patrimoniu, adăpostul de protecție civilă situat la demisolul construcției Biserica ortodoxă „Sfânta Treime” din strada Oituz f.n. este înscris ca atare, ca ALA, în inventarul domeniului public al municipiului Suceava. Acest lucru este știut de preotul Sidoriuc Viorel Ionel cel puțin de la nivelul anului 2002, fără ca arhiepiscopia să fi fost înștiințată de el în legătură cu acest lucru.

Pentru tot ceea ce trebuia să fie făcut legal și cu respectarea Statutului BOR și nu s-a făcut, de către preotul Sidoriuc Viorel Ionel, în calitatea pe care o avea de preot paroh al Parohiei „Sfânta Treime”, răspunzător este fostul preot paroh al Parohiei „Sfânta Treime”, Sidoriuc Viorel Ionel.

Potrivit art. 47 din vechiul statut BOR valabil la data la care se construia biserica, parohul, ca împuternicit al episcopului, este conducătorul sufletesc al credincioșilor din parohie, iar în orânduirea administrativă este conducătorul administrației parohiale și organ executiv al adunării parohiale și al consiliului parohial.

Potrivit art. 48 din statutul BOR, vechiul statut BOR valabil la data la care se construia biserica, atribuțiunile și obligațiunile parohului, în afară de cele harismatice, didactice și de conducere spirituală a parohiei, sunt de a aduce la îndeplinire toate dispozițiunile Statutului și regulamentelor în ceea ce privește parohia. Potrivit art. 64 din noul statut BOR, parohul este administratorul întregii averi parohiale mobile şi imobile împreună cu Consiliul parohial, sub controlul Centrului eparhial, şi răspunde canonic-disciplinar şi administrativ-bisericesc în faţa acestuia, iar pentru administrarea şi gestionarea defectuoasă a averii bisericeşti răspunde în faţa instanţelor civile, în baza legislaţiei civile şi penale.

Iar în baza art. 65, preotul paroh, ca administrator al bunurilor parohiale, are îndatorirea să administreze corect bunurile mobile şi imobile ale parohiei, instituţiilor culturale, sociale şi fundaţionale, precum şi fondurile parohiale, pe baza registrelor de evidenţă financiar-contabilă, de gestiune şi inventar.

Arhiepiscopia îl acuză pe preot că a deposedat parohia de biserică

- Din punctul dvs. de vedere, care este soluția optimă de soluționare pe linie clericală a conflictului dintre conducerea arhiepiscopiei și preotul Viorel Sidoriuc?

- Prin referatele nr. 3121/30.04.2024 și 3121 /24.05.2024, departamentul juridic din cadrul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților a adus la cunoștință ÎPS Calinic, arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, faptul că la Parohia „Sfânta Treime” și biserica Parohiei „Sfânta Treime” – Oituz, unde slujește încă preotul Sidoriuc Viorel Ionel, se încalcă statutul BOR și, deși a fost lăsat să slujească în această biserică și parohie, nu răspunde solicitărilor departamentelor de specialitate din cadrul arhiepiscopiei, cerându-se pe această cale acordarea înaltei binecuvântări pentru a se face demersurile necesare pentru a se afla ce se întâmplă de fapt în acea parohie, ce fapte a săvârșit împotriva eparhiei și parohiei preotul Sidoriuc Viorel Ionel.

Să fie foarte clar, conducerea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților a început din perioada mai-iunie 2024 să ia act de faptele fostului preot paroh al Parohiei „Sfânta Treime” care au condus la deposedarea de către el a Parohiei „Sfânta Treime” de Biserica ortodoxă parohiala „Sfânta Treime” și intabularea lui, pe persoană fizică, cu construcția, Biserica ortodoxă „Sfânta Treime”. Și putem spune că încă primim răspunsuri de la diferitele instituții cărora ne-am adresat în legătură cu actele și faptele fostului preot paroh în raport cu construcția Bisericii „Sfânta Treime”.

Îndată ce s-a intrat în posesia primelor înscrisuri și dovezi solicitate diferitelor instituții în legătură cu actele și faptele fostului preot paroh Sidoriuc Viorel Ionel, ce au avut ca finalitate deposedarea Parohiei „Sfânta Treime” de Biserica ortodoxă „Sfânta Treime”, conducerea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, prin forurile sale statutare, a dispus formularea de plângeri penale și acțiune civilă prin care a adus în fața organelor în drept cercetarea și judecarea acestor fapte.

Conducerea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, prin organele sale de conducere statutare, a fost și este obligată să întreprindă măsurile necesare pentru reîntregirea patrimoniului BOR.

Nu înseamnă că în toată această perioadă, chiar dacă învestiserăm instanța de judecată și organele de urmărire penală, conducerea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților nu a încercat ca pe cale amiabilă, prin întâlnirile solicitate preotului Sidoriuc Viorel Ionel la sediul Centrului Eparhial, să soluționeze problema predării de către preotul Sidoriuc Viorel Ionel a Bisericii „Sfânta Treime” către Parohia „Sfânta Treime”, precum și a celorlalte probleme legate de intrarea preotului în rânduiala și canoanele Bisericii Ortodoxe Române.  

Însă, în cazul de față, noi am epuizat toate căile prin care am încercat pe cale clericală soluționarea din punct de vedere statutar cu preotul Sidoriuc Viorel Ionel a adevăratei probleme juridice legate de Biserica ortodoxă „Sfânta Treime” a Parohiei „Sfânta Treime”, de care am început să luăm cunoștință din perioada mai -iunie 2024, biserică ce a fost construită cu binecuvântare arhierească, pe seama și pentru Parohia „Sfânta Treime”, autorizată conform legilor civile, pe seama și pentru Parohia „Sfânta Treime”.

Având în vedere și răspunsul anterior, ținând seama de calitatea pe care a avut-o preotul Sidoriuc Viorel Ionel în cadrul Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, și că ar fi fost obligat în virtutea calității pe care o avea, în virtutea fișei postului, dar și a jurământului de preot și mărturisirea publică de la hirotonie să respecte întrutotul statul BOR și regulamentele de funcționare ale BOR, subliniem că, în conformitate cu art. 169 din statutul BOR valabil la data la care se construia biserica, din punct de vedere al destinației sale, averea bisericească cuprinde bunuri sacre și bunuri comune. Bunurile sacre sunt cele destinate prin sfințire sau binecuvântare cultului divin. Ele nu pot fi înstrăinate și nici urmărite.

Bunurile comune sunt cele afectate întreținerii bisericilor, a slujitorilor ei, a operelor culturale și de caritate și îndeplinirii celorlalte scopuri ale Bisericii.

Potrivit art. 171 din statutul BOR valabil în perioada în care s-a construit biserica parohială, dobândirea, înstrăinarea, grevarea și administrarea averii bisericești, precum și controlul ierarhic și verificarea gestionară se vor face după normele ce se vor stabili printr-un regulament special, întocmit de Adunarea Națională Bisericească.

Din acest regulament, rezultă, conform art. 1, că „bunurile care aparțin Patriarhiei, Eparhiilor (Episcopii și Arhiepiscopii), Protopopiatelor, parohiilor, mănăstirilor și celorlalte instituții persoane juridice ale Bisericii Ortodoxe Române, constituie averea bisericească”, și articolului 2, că „din punct de vedere al destinației sale, averea bisericească cuprinde bunuri sacre și bunuri comune”; „sunt bunuri sacre cele care prin sfințire sau binecuvântare sunt destinate cultului divin, cum sunt: lăcașurile de cult (catedrale, biserici, paraclise, capele etc.) odoarele și veșmintele bisericești, cărțile de ritual, cimitirele etc.”  

La articolul 29 din regulamentul de administrare a bunurilor bisericești, care îi era cunoscut sau ar fi trebuit să îi fie cunoscut pârâtului Sidoriuc Viorel Ionel și pe care trebuia să îl respecte cu strictețe, se stipulează: „bunurile sacre și prețioase, oricăror instituții bisericești ar aparține, sunt inalienabile și imprescriptibile și ca atare nu pot fi grevate, înstrăinate, urmărite sau sechestrate”.

Numai în ceea ce privește bunurile comune, statutul BOR și art. 30 din regulamentul de administrare a averii bisericești stipulează modul și procedura de schimbare, de grevare sau înstrăinare a averii bisericești cu caracter comun.

Iar bunurile comune sunt, conform art. 169 alin. 2 din vechiul statut BOR valabil la data de 26 aprilie 2004, cele afectate întreținerii bisericilor, a slujitorilor ei, operelor culturale și de caritate și îndeplinirii celorlalte scopuri ale Bisericii.

Sunt enumerate, în art. 2 alin. 4 din regulamentul de administrare a bunurilor bisericești, dar fără caracter limitativ: „sunt bunuri comune cele afectate bisericilor, a slujitorilor ei, operei culturale și de caritate și îndeplinirii celorlalte scopuri ale Bisericii cum sunt: casele parohiale, reședințele chiriarhilor, chiliile mănăstirilor, edificiile școlilor bisericești, edificiile administrațiilor bisericești, muzeele religioase, așezămintele și instituțiile culturale, filantropice și economice, terenurile agricole, pășunile, viile, livezile, grădinile, drepturile patrimoniale, creanțele, fondurile, hârtiile de valoare, averea în numerar etc.

Articolele 31, 32, 41 din regulamentul de administrare a averii bisericești stabilesc procedura de urmat pentru cazul în care o parohie vinde un imobil care conform destinației este comun, îl schimbă, îl grevează de sarcini.

Biserica „Sfânta Treime„ a Parohiei „Sfânta Treime” făcea și face parte din bunurile sacre care nu puteau și nu pot fi înstrăinate, grevate de sarcini, în legătură cu care nu se poate dispune.

Aceleași dispoziții sunt prevăzute și de actualul statut BOR valabil din 2008.

„Sperăm ca Biserica Sfânta Treime să fie redată aparținătorului de drept, pentru care s-a și construit, Parohia Sfânta Treime”

- Dacă instanța va anula titlul de proprietate pentru terenul de sub biserică, cumpărat de preot și familia sa de la cei doi cetățeni care au fost puși în posesie pe acel amplasament, ce se va întâmpla în continuare cu Biserica și Parohia „Sf. Treime”?

- Sunt plângeri în acest sens pe rolul Parchetului de pe lângă Judecătoria Suceava și cereri civile cu care am învestit instanța civilă. Aceste instanțe vor decide. Noi așteptăm și sperăm ca Biserica „Sfânta Treime” să fie redată aparținătorului de drept, pentru care s-a și construit, Parohia „Sfânta Treime”, cu revenirea terenului pe care s-a construit Biserica „Sfânta Treime” la regimul juridic pe care l-a avut, și anume acela de a fi fost atribuit în folosință Parohiei „Sfânta Treime” pe toată durata de existență a construcției, biserica ortodoxă „Sfânta Treime”.

- De ce a tolerat conducerea arhiepiscopiei situația de la această parohie, având în vedere că din declarațiile publice de până acum reiese că a știut anterior lunii martie 2024 că preotul a intabulat terenul de sub biserică pe numele său?

- Conducerea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților nu a tolerat nicio abatere a fostului preot paroh Sidoriuc Viorel Ionel.

De faptul că fostul preot paroh Sidoriuc Viorel Ionel împreună cu familia sa au dobândit prin cumpărare terenul în suprafața de 1.000 mp, după trecerea a numai câteva zile de la emiterea titlului de proprietate nr. 3732/17.04.2013 pe numele Ș. A. M. și M. V., același teren pe care s-a construit Biserica „Sfânta Treime” a Parohiei Sfânta Treime și în continuarea unei alte proprietăți a familiei Sidoriuc, conducerea Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, precum și organele sale statutare, au luat cunoștință în perioada mai-iunie 2024.

La data de 5 iunie 2024, cu adresa nr. 36935, ca răspuns la cererea noastră nr. 3893/4.06.2024, OCPI ne-a înaintat dosarul ce a stat la baza emiterii titlului de proprietate nr. 3732/17.04.2013, moment după care, în funcție de ceea ce s-a constatat, le-am depus, cu precizările aferente, la instanța civilă și organele de cercetare penală.

- În ce condiții s-ar putea afilia Biserica „Sfânta Treime” din Suceava la o altă patriarhie decât cea română?

- În nicio condiție stipulată și acceptată de statutul BOR adoptat în conformitate cu prevederile Legii cultelor 489/2006 ori de legile Bisericii Ortodoxe Române. Încălcările acestor prevederi, precum și ale legilor țării, atrag consecințe.