„America nu este atât de departe...”

Interviu cu Cristi Boghian, realizatorul/producătorul și managerul postului TV Romanian TV of New York

-Bine ați revenit în Suceava natală, stimate domnule Boghian. Care ar fi câteva informații esențiale din CV-ul domniei voastre?

-După absolvirea Colegiului Național ”Ștefan cel Mare” și a Facultății de Chimie, secția chimie-fizică din cadrul Universității “Alexandru Ioan Cuza” din Iași, am activat ca profesor la Suceava, timp în care am fost colaborator/corespondent pentru TVR și ProTV.

În 1997 m-am stabilit la New York, fiind la început videographer, iar din 2001 am devenit producător și realizator al postului Romanian Voice TV, azi RTVNY(Romanian TV of New York), singurul post de televiziune ce difuzează emisiuni în limba română în zona de est a Statelor Unite pe canale americane. Programul său se poate recepționa pe toate cele 5 canale de cablu din statele New York, New Jersey și Connecticut, dar și pe satelit și pe antenă normală.

Aria sa de recepție cuprinde un număr de 28 de milioane de potențiali telespectatori. Dintre aceștia, până la 425.000 sunt vorbitori de limba română (de fapt, zona cuprinde cea mai mare comunitate românească din SUA).

Emisiunile săptămânale ale postului RTVNY cuprind: o selecție a știrilor din România, informații din comunitățile româno-americane, interviuri și reportaje, tradiții și obiceiuri românești, documentare istorice, programe culturale, sport, muzică și divertisment.

RTVNYeste un post independent, nu aparține și nu este afiliat nici unei grupări politice.  Postul promovează valori perene ale civilizației românești și universale.

De-a lungul anilor, RTVNY a difuzat și emisiuni recepționate pe întregul teritoriu al SUA, pe International Channel (cu un număr de 80 de milioane de telespectatori potențiali).

Postul nostru a realizat interviuri și reportaje cu numeroase personalități românești și nu numai  care au venit în SUA, cu toți președinții României din 1989 încoace, cu 10 prim-miniștri ai României, 11 miniștri de externe, președinți ai Camerei Deputaților și ai Senatului României, miniștri, președinți și membri importanți ai partidelor politice din România, personalități ale vieții culturale românești și americane, sportivi de renume (Federer, Nadal, Djokovici, Năstase, Țiriac, Borg, Halep etc.) și oameni de afaceri români și americani.

RTVNYa participat activ la toate evenimentele majore legate de România în Statele Unite (de ex. aderarea României la NATO, eveniment care a avut loc la Washington DC, sau alegerea României ca membru nepermanent și președinția sa la Consiliul de Securitate ONU, etc.).

O parte din reportaje pot fi accesate pe canalul nostru din youtube, youtube.com/c/Rtvnyc (e-mail: contact@rtvny.com).

-Care ar fi unele dintre cele mai memorabile momente din activitatea domniei voastre de om de televiziune?

-Desigur, sunt multe, dar acum trebuie să mă limitez doar la câteva. Participarea la cunoscutul festival Smithsonian din Washington DC din 1999, an în care România a fost una dintre cele două țări invitate. La Washington D.C., în amenajările speciale ridicate pe platoul din spatele Congresului, timp de trei săptămâni România și-a prezentat unele din cele mai frumoase tradiții și elemente din arta populară și folclor. Cu acest prilej, toate reportajele realizate de postul nostru tv le-am oferit gratuit Institutului Cultural Român la rugămintea directorului Augustin Buzura.

Un moment emoționant a fost în 2000, când a avut loc vizita familiei regale la New York. Inițiativa acestei vizite a fost încurajată și de Cornel Dumitrescu, editorul ziarului Lumea Liberă Românească, care, chiar de la înființarea publicației, în 1988, a prezentat periodic la NY câte o pagină despre familia regală și regalitatea din România. În apartamentul regal de la hotelul Saint Regis, unde am avut onoarea să mă aflu în compania familiei regale vreme de 5 ore, am realizat un interviu filmat de o oră și jumătate cu Regele Mihai. A fost un moment de-a dreptul emoționant. Un fapt inedit: Regina Ana, în calitate de gazdă, ne-a oferit pe o tavă, ea însăși, apă și dulceață, moment în care Cornel Dumitrescu a sărit din fotoliu spunându-i că se încalcă un protocol regal, ceea ce nu a oprit-o pe Regina Ana, de o modestie deosebită, să-și finalizeze intenția de gazdă.

-Din câte știu emigrația noastră din SUA a făcut lobby pentru intrarea României în NATO.

-Adevărat, am participat la numeroase acțiuni de popularizare a intenției țării noastre, inclusiv pe 29 martie 2004, la Casa Albă, când fostul președinte George W. Bush a semnat alături de cei 7 miniștri de externe ai statelor beneficiare intrarea în alianță. Ulterior, pe platoul Casei Albe, în cadrul aceluiași proces istoric, au fost prezenți și cei 7 șefi de state si guverne.

Un alt eveniment special a fost când România a devenit membru nepermanent al Consiliului de Securitate al ONU. După cum se știe, Romania a deținut pentru o perioadă președinția Consiliului de Securitate.

-Desigur, momente istorice de neuitat. Din păcate șirul de evenimente istorice care ne-au marcat istoria în mod esențial cuprinde și zile nefaste. Mă refer la 23 august 1939, semnarea pactului Ribbentrop-Molotov. Unele surse de informare în masă au relatat recent despre redactarea și trimiterea la oficialități din SUA, UE, România și R. Moldova a unei scrisori care condamnă anexarea Basarabiei de către Imperiul rus bolșevic.    

-Într-adevăr, America nu este atât de departe. Zilele trecute, SUA a donat Republicii Moldova încă 63 de milioane de dolari pentru dezvoltarea economiei sale. Suferim și noi zilnic pentru drama românilor basarabeni și nord-bucovineni. De aceea s-a inițiat acest document. S-a pierdut un moment important în anii ’90 când s-ar fi putut înfăptui unirea României cu Republica Moldova. Acum sunt alte condiții istorice, însă oportunități la fel de mari pentru începerea unor negocieri diplomatice cu același scop istoric.

-Cine au fost inițiatorii și semnatarii acestui document internațional?

-Decanul comitetului de inițiative, Nicholas Dima, este președintele American-Romanian Ad Hoc Committee of New York, cunoscut scriitor, 25 de ani redactor la Vocea Americii; secretara societății, Mirela Roznoveanu, jurnalist, scriitor, critic literar, colaborator și redactor al televiziunii noastre, profesor la New York University, (care a reprezentat România la Consiliul Europei alături de Doina Cornea în 1990); editorul ziarului românesc New York Magazine Grigore Culian și persoana mea.

-Foarte important, unde ați trimis documentul?

-Președintelui SUA, Joe Biden, secretarului de stat Antony Blinken, celor doi senatori de NY, secretarului general ONU, președintelui Comisiei Europene, și președinților celor două state românești. S-au trimis scrisori fizic, dar online la câteva mari ziare din NY. Eu cred că în contextul politic al agresiunii rusești în Ucraina, SUA și UE ar putea susține ideea reîntregirii neamului românesc.

-În sfârșit, cetățenii suceveni au aflat și despre inițiativa domniei voastre de a direcționa o importantă donație de artă Muzeului National al Bucovinei. Care ar fi pe scurt această poveste?

-Totul a depins de voința lui Stephan Benedict (Pișta, cum îi spuneau prietenii), născut în Timișoara, emigrat ulterior în SUA, care a devenit legatarul testamentar al discipolului lui Brâncuși, Constantin Antonovici. Stephan Benedic a fost și un fin cunoscător al suprarealismului în artă și literatură, un adevărat amfitrion al numeroșilor scriitori, critici de artă și istorici români sosiți ocazional în marea metropolă americană.

-Datorită operelor de artă rămase de la Antonovici, a fost curtat de numeroase muzee de artă din Constanța, Timișoara, București, să doneze unele lucrări de sculptură ale regretatului Antonovici. Cum ați reușit, domnule Boghian, să îl convingeți pe Stephan Benedict să facă donația Muzeului Național al Bucovinei?

-Ideea la origine ne-a venit, lui Pișta și mie, cu ocazia participării la manifestările Centenarului de la Suceava și Alba Iulia, în 2018. Între noi s-a legat o adevărată prietenie timp de un sfert de veac la New York și împreună am dus la îndeplinire acest extrem de dificil proiect. Am împărtășit pasiuni și interese comune, ambii fiind atât jucători, cât și iubitori de tenis. Pasiunea comună pentru artă, istorie, dans, muzică ne-a consolidat prietenia. Cele 5 statui și 2 schițe ale lui Antonovici donate de Stephan Benedict Muzeului National al Bucovinei în 2021 au fost prima etapă a acestui act major de donație. Planificase în detaliu un al doilea transport către același muzeu, văzând cu satisfacție cum ia contur expoziția. Logistica acestui proiect de donație a fost extrem de complicată prin faptul că transportul unor opere de artă presupune cheltuieli mari și o birocrație pe măsură. Rămâne însă partea frumoasă, bucuria realizării și colaborării cu administrația județeană și muzeul din subordine, care au avut deschiderea și capacitatea de a răspunde la toate provocările. Le mulțumesc și eu, personal, pentru sprijin și promptitudine. În final, adresez publicului o caldă invitație de a vizita expoziția unde sunt prezentate aceste lucrări, cu rezonanță pentru România și români, deschisă până pe 4 septembrie, cu marele regret că donatorul a murit la NY exact cu o zi înainte de vernisajul expoziției de la Suceava din 6 iulie 2022.

-Stimate domnule Boghian, vă felicit, vă mulțumesc mult în numele cititorilor, vă urez multă sănătate. Ați demonstrat încă o dată că AMERICA NU ESTE ATÂT DE DEPARTE...

Interviu realizat de prof. dr. Mugur Andronic

P.S. Scrisoarea menţionată se poate citi în varianta online a ziarului

Scrisoare deschisă (varianta în limba română)

În calitate de cetățeni americani de origine română dorim să aducem la cunoștința forurilor internaționale de resort poziția și situația României și a Republicii Moldova în lumina conflictului actual din Ucraina.

România este un membru activ al Alianței Nord Atlantice și un aliat loial al Statelor Unite. Republica Moldova este ruptă din Basarabia, o provincie românească invadată și anexată de USSR împreună cu Bucovina de Nord în 1940 în urma pactului Ribbentrop-Molotov. Acel pact sinistru a fost denunțat chiar și de semnatari, Rusia și Germania, dar consecințele lui tragice pentru România nu au fost niciodată remediate.

Reamintim că granițele României moderne au fost stabilite la conferința de pace de la Paris de la sfârșitul Primului Război Mondial în urma unor ample tratative internaționale și a recomandărilor președintelui American Woodrow Wilson. În 1940 și apoi din nou în 1944 provinciile de est ale României au fost invadate și anexate de Moscova. Acest fapt a determinat un diplomat american să declare căteritoriile în cauză reprezintă cea mai critică problemămoștenită de generația actuală din vechea ‘chestiune a orientului’.(Malborne Graham, “The Legal Status of the Bukovina and Bessarabia,” American Journal of Internațional Law, Vol. 38, Oct. 1944, p. 667.) Această dispută este și azi nerezolvată!

În 1991, în urma dezmembrării fostei Uniuni Sovietice, Republica Moldova și-a declarat independența, dar a rămas un teren de manevre și manipulări al KGB, devenit ulterior FSB. În plus, Moscova a instigat Transnistria (regiunea din stânga Nistrului) să-și declarare propria independență. În această regiune Federația Rusă menține elemente importante din fosta Armatăa 14-a sovietică, inclusiv cantități enorme de arme și muniții prin care amenință atât Moldova,cât și Ucraina.

Este important de menționat că după dizolvarea URSS-ului Senatul American a aprobat Rezoluția 148 din 26 iunie 1991 în care afirmă că teritoriile românești anexate de Moscova în 1940 trebuie să-și aleagă liber țara căreia vor să-i aparțină. Redăm mai jos rezumatul rezoluției:

…Exprimând poziția Senatului American considerăm că Statele Unite trebuie să sprijine dreptul la auto-determinare al locuitorilor Republicii Moldova și Bucovinei de Nord și în acest sens adoptăm următoarea Rezoluție:

         Senatul și Guvernul Statele Unite:

1) Susțin dreptul la auto-determinare al populației ocupate de sovietici în Moldova și Bucovina de Nord și în acest sens;

2) Susțin eforturile Guvernului Moldovei de a negocia, dacă dorește, reunificarea cu România a Moldovei și a Bucovinei de Nord așa cum a fost stabilit de Tratatul de pace de la Paris din 1920, în conformitate cu Dreptul Internațional, și potrivit Principiului 1 al Actului Final de la Helsinki...

Conflictul actual din Europa de Est reprezintă o nouă provocare a Rusiei la adresa siguranței Europei și a păcii și ordinii internaționale. Trebuie restaurată pacea, dar o pace ancorată în justiție și redresare istorică!

Cerem insistent Statelor Unite, Organizației Națiunilor Unite, Uniunii Europene, țărilor responsabile și organizațiilor internaționale preocupate de pacea și soarta lumii să analizeze și să dispună anularea consecințelor Pactului Ribbentrop-Molotov referitoare la România.

În calitate de cetățeni informați suntem gata să contribuim la îndreptarea acestei injustiții istorice prin toate mijloacele, cunoștințele și posibilitățile noastre.

Cu deosebită stimă

Nicholas Dima, PhD, Analist, Committee Coordinator

Mirela Roznoveanu, Writer-Journalist, Ad Hoc Committee secretary, New York

Cristi Boghian, Producer and Manager, Romanian TV, NY

Grigore Culian, Editor, New York Magazin

Date:28 iunie 2022