Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
(continuare din ediția de luni, 23 mai)
6. În ciuda distanței imense dintre cele două țări, popoarele noastre împărtășesc multe valori comune ca, de pildă, prețuirea legăturilor de familie sau dragostea față de natură și tradiții. Cum ar putea cele două părți să valorifice acest lucru?
Asemănările, cum ar fi respectul față de natură și tradiții, pot fi studiate pentru a dobândi o înțelegere mai profundă, mai diversificată asupra țărilor noastre de proveniență și pot reprezenta, totodată, căi de acces către demararea de noi schimburi bilaterale. De asemenea, am putea învăța reciproc din greșelile și experiențele noastre și să aplicăm cele învățate în alcătuirea de politici publice. Suntem încrezători că asemănările amintite pot fi aprofundate și solidificate în vederea dezvoltării fructuoase a relațiilor diplomatice dintre țările noastre.
„Pentru noi, România este un partener important alături de care colaborăm îndeaproape în materie de probleme regionale și internaționale.”
7. Japonia și România au stabilit relații diplomatice în urmă cu 100 de ani. În ceea ce privește dialogul diplomatic, cât de strâns au colaborat cele două țări de-a lungul timpului pentru a-și îmbunătăți relațiile bilaterale și care a fost răspunsul lor față de crizele mondiale și subiectele de interes internațional?
Între Japonia și România există o relație de prietenie tradițională, încă de la stabilirea primelor contacte diplomatice, în 1902. După prăbușirea regimului comunist, în 1989, Japonia a sprijinit activ eforturile României de a realiza tranziția către democrație și o economie de piață liberă. Mai precis, Japonia a furnizat spitalelor din România echipamente medicale gratuite și a acordat împrumuturi în yeni japonezi pentru dezvoltarea infrastructurii statului, toate aceste eforturi bucurându-se de aprecieri venite atât din partea guvernului român, cât și a locuitorilor țării.
Dat fiind faptul că țara dumneavoastră este membră NATO și UE, Japonia și România împărtășesc valori fundamentale comune precum democrația, drepturile omului și economia de piață liberă. Pentru noi, România este un partener important alături de care colaborăm îndeaproape în materie de probleme regionale și internaționale.
Mai mult, atât vizita oficială din anul 2009 a Altețelor Lor Imperiale Prințul Akishino și Prințesa Akishino în România, desfășurată cu prilejul serbării a 50 de ani de la reluarea relațiilor diplomatice dintre Japonia și România, cât și vizita oficială din 2010 a Președintelui Băsescu și a soției sale în Japonia, reprezintă repere importante din istoria relațiilor bilaterale dintre țările noastre. Aceste vizite oficiale, precum și o serie de alte evenimente de nivel înalt derulate de-a lungul timpului, au condus la dezvoltarea semnificativă a relațiilor bilaterale din ultimii ani dintre Japonia și România.
După ce marele cutremur a lovit coasta de est a Japoniei în martie 2011, țara noastră a beneficiat de un sprijin consistent venit din partea României, atât din partea guvernului român, pe diferite niveluri ale acestuia, cât și din partea cetățenilor, iar un an mai târziu, în martie 2012, Președintele Băsescu și soția lui au participat la ceremonia de comemorare a unui an de la producerea dezastrului natural care a lovit țara noastră în cadrul unui eveniment comemorativ organizat la București.
În plan politic, în februarie 2013, ministrul român de externe, Titus Corlățean, a vizitat Japonia, unde, alături de omologul său japonez, Fumio Kishida, actualul prim-ministru al Japoniei, au semnat „Declarația comună privind Parteneriatul Reînnoit dintre Japonia și România”. Apoi, în 2018, premierul Abe a devenit primul prim-ministru japonez care a vizitat România. Această vizităa confirmat faptul că, în curând, vor fi luate toate măsurile necesare pentru a ridica relațiile bilaterale dintre Japonia și România la nivelul unui parteneriat strategic. Un an mai târziu, în 2019, Președintele Iohannis a vizitat țara noastră pentru a participa la Ceremonia de succesiune la tron a Împăratului Naruhito. Din nefericire, în ultimii ani, pandemia a împiedicat realizarea altor vizite oficiale, dar sperăm că acestea vor fi reluate în viitorul apropiat.
8. Japonia este un stat care a devenit aproape sinonim cu dezvoltarea tehnologică. Care este strategia Japoniei când vine vorba despre tehnologie? Poate acest prieten relativ nou al omenirii (și anume, tehnologia modernă) să devină cel mai mare inamic al său? Există un astfel de risc?
Cel mai cuprinzător cadru promovat recent de guvernul japonez este „Societatea 5.0” care poate fi definit ca „o societate durabilă centrată pe om și nevoile sale, care echilibrează progresul economic cu rezolvarea problemelor sociale printr-un sistem care înglobează spațiul cibernetic și cel fizic”.
„Societatea 5.0”își propune să fie un geamăn cibernetic al realității, o transfigurare digitală a acesteia, la care se poate ajunge mulțumită unei tehnologii ultraperformante capabilă să reproducă fidel toate elementele din spațiul fizic la nivel virtual. Pe scurt, „Societatea 5.0” se referă la revoluția industrială în care oamenii, organizațiile și lucrurile sunt conectate printr-o rețea virtuală, astfel încât toată lumea va putea distribui resurse, date, informații și cunoștințe în timp real, realizând simultan o coordonare dinamică a activităților de producție pe o fundație inteligentă.
Principalele obiective ale Societății 5.0 sunt îmbunătățirea mediului de viață și creșterea calității vieții. Societatea 5.0 se axează pe infrastructuri digitale, platforme și servicii. La rândul lor, acestea se bazează pe tehnologii inteligente precum inteligența artificială (AI), robotică, Internet of Things (IoT) și blockchain, precum și pe realitatea augmentată și virtuală sau automatizarea proceselor robotizate (RPA). Aceste tehnologii au evoluat galopant de-a lungul timpului.
În Societatea 5.0, orice produs sau serviciu va fi livrat în mod optim oamenilor și adaptat nevoilor acestora. Concomitent, Societatea 5.0 va contribui la depășirea provocărilor sociale de actualitate, cum ar fi îmbătrânirea populației, segregarea socială, depopularea și constrângerile legate de energie și mediu.
În fața schimbărilor majore care se petrec pe mapamond, noile tehnologii, cum ar fi IoT, robotica, AI și Big Data, toate putând afecta cursul unei societăți, continuă să progreseze. Japonia încearcă să conceapă Societatea 5.0 ca pe o nouă realitate/societate care înglobează aceste noi tehnologii în toate industriile și activitățile sociale, realizând în paralel dezvoltarea economică și soluționarea problemelor sociale.
De asemenea, Societatea 5.0 va include digitalizarea guvernului, întreținerea și dezvoltarea infrastructurii și tehnologiilor de ultimă generație (cum ar fi tehnologia 5G) sisteme spațiale bazate pe tehnologia cuantică și semiconductori, promovarea programului SBIR (*n.r. program de cercetare pentru inovarea întreprinderilor mici și mijlocii), educația antreprenorială ca piatră de temelie pentru tânăra generație, dezvoltarea de industrii noi, generatoare de plusvaloare, dezvoltarea conceptului de „orașe inteligente”, susținerea start-up-urilor etc.
Un lucru este sigur: digitalizarea și avansul tehnologic nu pot fi oprite și, prin urmare, nici Societatea 5.0. O examinare deschisă și critică a viitorului digital este, așadar, o necesitate absolută pentru politicile publice, pentru societate și industrie care nu va avea loc „într-o bună zi”, ci aici și acum.
„În prezent, există 4 categorii de burse oferite românilor de către guvernul japonez.(…) Învățarea limbilor străine face bine la sănătatea oricărui curriculum vitae.”
9. Există burse speciale sau programe de studii la care studenții români pot să aplice cu sprijinul Ambasadei?
În prezent, există 4 categorii de burse oferite românilor de către guvernul japonez. În linii mari, aceste programe se adresează absolvenților de liceu care doresc să urmeze studii universitare de licență în Japonia (burse de studiu), absolvenților de studii universitare din România care doresc să urmeze o specializare în Japonia (burse pentru cercetare științifică), tinerilor care studiază limba japoneză ca limbă principală sau secundară în cadrul unei universități din România și doresc să-și aprofundeze cunoștințele în acest domeniu (burse pentru studii de limbă japoneză ca limbă străină) sau tinerilor funcționari publici care aspiră să devină lideri de opinie („Young Leader’s Program”). De-a lungul timpului, aproximativ 500 de români au beneficiat de aceste programe de studii, ei având șansa de a studia în Japonia, de a realiza schimburi internaționale cu alți tineri de pe mapamond și de a împărtăși, la rândul lor, o parte din cunoștințele acumulate și altor studenți, odată ce s-au întors acasă.
Pe lângă bursele oferite de guvernul japonez, există și alte burse și programe de studii oferite direct de către universități partenere din Japonia. Pentru mai multe informații cu privire la aceste burse, vă rugăm să consultați site-ul ambasadei noastre sau să contactați departamentul nostru cultural. Sperăm să oferim unui număr cât mai mare de studenți din România oportunitatea de a studia în Japonia în viitorul apropiat.
10. Excelența Voastră, o singură întrebare ne mai desparte de finalul acestui interviu; este vorba despre o întrebare atât de dragă mie, devenită o tradiție cu care încheiem fiecare astfel de întâlnire. Fiindcă tot vorbim despre tinerețe și anii studenției, aș vrea să vă întreb ce sfat ați oferi cititorilor acestui interviu, în special tinerilor care își doresc să urmeze o carieră în diplomație? Dacă ați putea da timpul înapoi, ce sfat v-ați da la vârsta de 20 de ani?
Dacă aș putea să dau timpul înapoi și să mai am 20 de ani, mi-aș transmite următoarele: „În primul rând, studiază limbi străine, cât de multe cu putință. Și nu doar engleza, ci acordă atenție sporită și altor limbi străine: franceză, spaniolă, arabă chiar! Învățarea limbilor străine face bine la sănătatea oricărui curriculum vitae. În al doilea rând, studiază mai întâi istoria propriul tău stat, Japonia, iar apoi istoria lumii. Nu în ultimul rând, studiază varietatea culturală a Japoniei. Îți vei da seama cât de importante sunt aceste aspecte peste timp și îți vei mulțumi pentru efortul depus când vei împlini 40 de ani!”
Domnule Ambasador, vă mulțumesc pentru timpul acordat și pentru interesul manifestat față de proiectul nostru jurnalistic!
Cu drag! Țin să menționez faptul că aceasta reprezintă cea de-a doua misiune a mea în Europa, după ce, în urmă cu mai bine de 30 de ani, am fost detașat la Organizația Internațională a Muncii de la Geneva, perioadă în care am fost martor la finalul Războiului Rece. Amintindu-mi în permanență senzația copleșitoare pe care am experimentat-o la acea vreme, intenționez să depun eforturi cu toată ființa pentru a sprijini cetățenii japonezi și companiile japoneze din România și pentru a dezvolta și întări în continuare relațiile noastre bilaterale în diverse domenii. Vă rog să-mi oferiți sprijinul dumneavoastră în acest sens și de acum înainte!
Octavian-Eusebiu HALICI
