Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Corupţia este cuvântul cel mai des folosit când vine vorba de România, motiv pentru care am încercat să intrăm mai adânc în miezul acestui subiect. Procurorul Marius Surdu, şeful Serviciului Teritorial Suceava al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a făcut o radiografie a acestui fenomen la nivelul judeţului. El a arătat că actele de corupţie sunt în creştere, a vorbit şi despre implicarea oamenilor politici în acest fenomen şi a indicat zonele de unde se aşteaptă să apară noi cazuri în perioada următoare.
- Cum a evoluat fenomenul corupţiei în judeţul Suceava în ultimii ani?
- Raportat la numărul de dosare, se poate spune cu certitudine că fenomenul corupţiei este în creştere. În 2007, au fost 66 de dosare penale, în 2008 am avut 90 de dosare, iar anul trecut au fost 162 de dosare penale. Proporţional, a crescut şi numărul dosarelor soluţionate, de la 42 în 2007, la 77 în 2009. Şi în privinţa rechizitoriilor se înregistrează o creştere, trei în 2007, cinci în 2008, pentru ca în 2009 să avem opt cazuri. Avem mai multe persoane trimise în judecată. Per ansamblu, e un bilanţ mulţumitor.
- Care sunt domeniile de activitate unde se manifestă mai pregnant actele de corupţie?
- Domeniile cele mai sensibile sunt cele care ţin de gestionarea fondurilor publice şi europene, iar dintre instituţiile unde am avut mai mult de lucru se poate aminti Poliţia de Frontieră.
„Cetăţenii nu sesizează şi nu denunţă faptele de corupţie”
- Numărul sesizărilor venite din partea cetăţenilor pentru a semnala anumite acte de corupţie a crescut?
- Din păcate, nu. Avem o problemă în această direcţie, care a fost sesizată şi de procurorul general al României. Se constată că cetăţenii nu sesizează şi nu denunţă faptele de corupţie de care află. Motivul este legat de structura procesului penal, care presupune audieri la Poliţie, la Parchet şi mai apoi în faţa instanţelor de judecată. Totul înseamnă că durata unui proces este foarte lungă şi oamenii sunt descurajaţi. În aceste condiţii, trebuie să ne bazăm pe alte surse pentru a depista actele de corupţie sau faptele conexe infracţiunilor de corupţie. Multe dosare s-au bazat pe sesizări ale instituţiilor statului specializate, sesizări ale organelor fiscale sau preluarea unor cauze de la alte Parchete prin declinarea competenţei şi, nu în ultimul rând, din dezvăluirile presei. Vreau să menţionez aici un caz în care nu am avut parte de colaborarea cetăţenilor. Este vorba de cazul Ovidiu Rusu, cel care a pretins diferite sume de bani pentru rezolvarea unor probleme judiciare, atribuindu-şi calitatea de preşedinte al Curţii de Apel Suceava. Am constatat cu stupoare că persoanele de la care s-au pretins bani nu au depus plângere, ci am fost nevoiţi să le identificăm noi, deşi cazul a fost intens mediatizat în presa locală.
S-au folosit de funcţii pentru a obţine avantaje
- Clasa politică locală este implicată în acest fenomen de corupţie?
- Clasa politică locală a fost şi este implicată în acest fenomen. Anii trecuţi s-a dispus trimiterea în judecată a unor persoane cu funcţii de conducere în anumite partide pentru comiterea unor acte conexe infracţiunilor de corupţie. Aici aş vrea să amintesc dosarul în care i-am trimis în judecată pe doi dintre membrii cu funcţii de conducere din filiala locală a PSD. Mă refer la Roman Stecyk, directorul executiv al PSD Suceava, şi Petru Murariu, trezorier al formaţiunii politice, care şi-au folosit autoritatea şi influenţa în scopul obţinerii de bani şi alte foloase necuvenite pentru partid, prin intermediul unor contracte de sponsorizare.
- Printre sucevenii trimişi în judecată în 2009, o parte deţineau funcţii de conducere în anumite instituţii. S-au folosit aceştia de influenţa lor pentru a comite actele de corupţie?
- Da, au fost cazuri de acest gen. Unul dintre ele vizează dosarul Titi Petrea, fost director al Oficiului Judeţean de Cadastru, care s-a folosit de funcţia pe care o ocupa pentru a comite anumite fapte de corupţie, traficându-şi influenţa asupra unor primari, cu scopul de a obţine retrocedarea unor terenuri aparţinând persoanei denunţătoare. Un alt exemplu este al fostului director adjunct al Direcţiei Poliţiei de Frontieră Rădăuţi, comisarul şef Marcel Simion, care s-a folosit de autoritatea funcţiei pentru a determina subalternii să nu-şi îndeplinească atribuţiile de serviciu în legătură cu aplicarea procedurilor legale privind confiscarea unor mărfuri accizabile şi sancţionarea celor vinovaţi. Un alt exemplu este al fostului şef al Direcţiei Sanitar Veterinare Botoşani, care prin îndeplinirea defectuoasă a atribuţiilor de serviciu a efectuat plăţi ilegale către un cabinet medical veterinar, cauzând un prejudiciu bugetului de stat de 650.000 de lei.
Atacurile împotriva DNA-ului, „fără argumente”
- Există multe acuzaţii potrivit cărora DNA s-a transformat într-o instituţie de presiune asupra politicienilor şi oamenilor de afaceri. Cum se vede situaţia de la DNA?
- Acuzaţiile vin din partea unor persoane anchetate de instituţia noastră şi constituie un mijloc prin care încearcă să se apere împotriva acuzaţiilor aduse. Prin aceste acuzaţii încearcă să decredibilizeze instituţia în ochii opiniei publice. În general, aceste afirmaţii se fac în mass-media pentru a-şi proteja imaginea de om politic sau om de afaceri. Nu am avut cazuri de procurori acţionaţi în judecată pentru că ar fi încălcat legea cu ocazia anchetelor penale, deci nu există argumente pentru susţinerea acuzaţiilor care se aduc DNA-ului. Eu le văd doar ca un mijloc de apărare cu impact public, altul decât cel procedural în faţa organelor de urmărire penală.
„Ne aşteptăm la o diversificare a actelor de corupţie”
- Actuala criză economică va avea ca rezultat şi creşterea actelor de corupţie?
- Ne aşteptăm la o diversificare a actelor de corupţie, cu referire în special la căpuşarea bugetului public şi, evident, la o creştere a infracţiunilor în domeniul macrocriminalităţii economico-financiare. Cu alte cuvinte, lupta pentru resurse va fi mai aprigă şi va conduce şi la utilizarea mijloacelor ilegale pentru atingerea scopului, iar interferenţa cu fenomenul corupţiei este inevitabilă.
- Frontiera de Est a Uniunii Europene, care este parţial şi în raza de activitate a DNA Suceava, a avut ca efect creşterea numărului de dosare şi a complexităţii acestora?
- Se constată o creştere exponenţială a contrabandei cu produse accizabile, direct proporţională cu mărirea cuantumului accizelor, iar faptele se comit cu preponderenţă prin coruperea funcţionarilor publici din zona Poliţiei de Frontieră şi a Vămii. Probabil că fenomenul va continua pe aceeaşi linie ascendentă, ceea ce nu poate avea ca rezultat decât creşterea numărului de dosare şi, cu siguranţă, şi a complexităţii acestora.
