Printează articolul
Trimite e-mail
ø fişiere video
Titi Petrea şi-a început activitatea profesională la Oficiul de Cadastru Suceava, ulterior deţinând funcţiile de şef birou şi şef serviciu la Consiliul Judeţean Suceava, pentru ca în perioada 2001-2005 să conducă Oficiul Judeţean de Cadastru Suceava, fiind directorul general al acestei instituţii.
„Prin natura meseriei mele mi-am desfăşurat activitatea mereu alături de oameni şi în mijlocul lor. Acest aspect, precum şi întreaga experienţă dobândită m-au determinat să candidez pentru un mandat de deputat în Parlamentul României”, afirmă Titi Petrea.
Ce v-a determinat să candidaţi pentru un post de deputat? Toţi aspiranţii la un post de parlamentar spun că îşi doresc să fie în mijlocul oamenilor, să le reprezinte interesele, şi îşi amintesc de votanţi doar în campania electorală. De ce v-ar crede lumea?
Toată viaţa mea am făcut muncă de teren, şi când am spus că mereu am fost în mijlocul oamenilor, că am judeţul Suceava de la un capăt la altul nu am exagerat cu nimic. Sunt „un bucovinean pentru bucovineni”.
Oamenii care mă cunosc ştiu acest aspect, sunt martori cei cărora efectiv le-am rezolvat problemele. Ştiu că am fost la ei în comună, la faţa locului, când au avut probleme de fond funciar, erau oameni care au suferit mari nedreptăţi şi pe care am reuşit să-i ajut. Nimic nu se compară cu mulţumirea pe care o simţi atunci când, spre exemplu, mă aflam în Solca sau în Vicov, şi oamenii mă recunoşteau după cinci-sase ani şi îmi mulţumeau pentru că i-am ajutat efectiv. Eu am dovedit că sunt un om al faptelor. Ca director al Oficiului Judeţean de Cadastru, în trei ani am eliberat aproape 100.000 de titluri de proprietate, iar oamenii au fost puşi în posesie, şi-au primit drepturile. Asta în condiţiile în care în ultimii patru ani nu cred că s-au eliberat mai mult de 5000 de titluri de proprietate.
Cât despre zona Vicov – Solca, aici am introdus legile de cadastru, respectiv în Vicovu de Sus, Bilca, Gălăneşti şi Vicovu de Jos. După care, în perioada 1991-1994, m-am ocupat de legile proprietăţii în, pe atunci, comuna Vicovu de Sus, apoi în Straja, Putna, localităţi pentru care am eliberat titlurile de proprietate aferente. Acum, în calitate de director general al unei societăţi comerciale, realizez proiecte pentru accesarea fondurilor europene în domeniul infrastructurii – alimentări cu apă, canalizări, staţii de epurare, modernizări de drumuri comunale în aceasta zona.
De asemenea, avem un birou de cadastru în municipiul Rădăuţi, care deserveşte şi cetăţenii din zona Vicov-Solca, iar în calitate de expert tehnic judiciar caut să rezolv problemele cetăţenilor din această zonă. Cunosc păsurile oamenilor, le ştiu problemele, doleanţele şi nu puteam să vin în faţa lor dacă nu eram pregătit să le rezolv.
„Am un program, un plan foarte clar, bazat pe lucruri realizabile”
Cu ce program veniţi în faţa oamenilor? Veţi intra în „cursa promisiunilor” alături de ceilalţi candidaţi?
Promisiunile le las în seama altora. Lumea nu poate fi păcălită, şi oamenii ştiu că nu va curge lapte şi miere într-un an sau doi. Cine candidează cu acest gând, de a veni în faţa oamenilor şi a le spune că peste patru ani vor trăi ca în Elveţia, mai bine ar sta acasă.
Eu am un program, un plan foarte clar, bazat pe lucruri realizabile, de bun simţ, prin care viaţa oamenilor din zona Vicov – Solca să se îmbunătăţească. Priorităţile mele vizează câteva domenii cheie: sănătatea, învăţământul, refacerea infrastructurii afectate de calamităţi, electrificarea cătunelor din zona respectivă, agricultura.
De asemenea, în mod special mă voi lupta pentru intabularea gratuită a terenurilor, precum şi pentru înfiinţarea unor birouri de carte funciară în oraşele Vicovu de Sus şi Solca, pentru a fi mai aproape de cetăţenii din zonă, astfel încât problema circulaţiei terenurilor să se rezolve mai rapid.
Un alt punct extrem de important din programul meu prevede despăgubirea în regim de urgenţă a cetăţenilor refugiaţi din Ucraina. Am ambiţia de a dovedi că tot ce mi-am propus este realizabil şi că viaţa oamenilor din zona Vicov – Solca se va îmbunătăţi. Au aceleaşi drepturi ca şi cei din Bucureşti, Cluj, Timişoara, iar statul este dator să le ofere aceleaşi condiţii de trai.
Concret, ce vizează programul dumneavoastră?
Aşa cum spuneam, fiind mai mereu în teren, am identificat o parte din problemele locuitorilor din zona Vicov - Solca şi intenţionez să le rezolv punctual.În domeniul sănătăţii, mă voi lupta pentru modernizarea Spitalului din Vicovu de Sus, a infrastructurii spitaliceşti – fiind necesare ambulanţe, instrumentar medical, dar şi pentru atragerea în zonă a medicilor şi a personalului auxiliar necesar - asistente, infirmiere. Există acel spital ambulatoriu, cu 25 de paturi, dar care nu are infrastructura şi alocaţiile bugetare necesare, şi, prin urmare, nu poate face faţă cu adevărat nevoilor oamenilor din zonă.
De asemenea, am în plan transformarea, reamenajarea spitalului TBC din Solca într-o unitate de recuperare, având în vedere şi condiţiile climatice deosebite din zonă, prin care cetăţenii să beneficieze de toate condiţiile necesare pentru a se reintegra cât mai rapid în muncă, după tratamentul de specialitate.
În ceea ce priveşte refacerea infrastructurii din zonă, grav afectată de inundaţiile din ultima perioadă, este necesară regularizarea, îndiguirea râurilor şi împădurirea tuturor versanţilor de pe râurile şi afluenţii acestora. Şi acest aspect este valabil în toată ţara, nu numai în zona Vicov-Solca.
Concret, este necesară regularizarea râului Suceava şi a afluenţilor acestora pe toată lungimea sa, în primul rând în zona unde există case, şi apoi pe pâraiele Remezeu în Vicovu de Jos, Voitinel în comuna cu acelaşi nume, Suceviţa – în comunele Suceviţa şi Marginea, Solcuţa. Oamenii nu mai pot sta cu frica aceasta, că poate veni apa peste ei. După o viaţă de muncă, s-au trezit cu lucrurile luate de apă, iar unii oameni şi-au pierdut viaţa. Nu se poate să fim martori pasivi la aceste nenorociri, să nu considerăm viaţa şi sănătatea omului pe primul plan, nimic nu este mai important şi mai de preţ.
Nu trebuie neglijată nici problema infrastructurii şcolare. Sunt şcoli care nu au încă apă curentă, canalizare, şi nu există suficiente terenuri şi săli de sport. Modernizări sunt obligatorii şi în cazul căminelor culturale, la Suceviţa spre exemplu fiind necesară construcţia unei săli de cultură, după ce fostul cămin a fost luat de ape.
„Nu voi avea tihnă până nu se vor rezolva problemele oamenilor”
Toate aceste obiective necesită finanţare, altfel rămân pe hârtie, vorbe goale. De unde vor avea fonduri primăriile?
Fonduri se obţin prin accesarea programelor de finanţare ale Uniunii Europene. Există posibilitatea de a accesa fondurile necesare regularizării şi îndiguirii râurilor care au făcut atâtea probleme oamenilor, modernizării drumurilor comunale prin betonare sau asfaltare, dar şi pentru crearea unui sistem centralizat de alimentare cu apă, canalizare şi staţii de epurare la nivelul fiecărei comune. De altfel, o parte dintre localităţile judeţului beneficiază de acest sistem, însă acesta trebuie extins.
Totul se poate obţine printr-o muncă în echipă, cu autorităţile locale, cu primarii şi Consiliile Locale, precum şi prin convingerea şi insistenţa pe lângă autorităţile centrale, să aloce fondurile necesare soluţionării problemelor cu care se confruntă oamenii din zona Vicov-Solca.
La Ulma, de exemplu, cetăţenii născuţi şi crescuţi în cătunele din zonă, contribuabili şi ei, nu au electricitate, apă curentă, canalizare, că să nu mai vorbim de drumuri modernizate sau alte facilităţi. Şi vorbim de o ţară membră a Uniunii Europene. E de neimaginat aşa ceva.
Toată lumea a promis diverse lucruri, însă nimeni nu a mişcat vreun deget. În ceea ce mă priveşte, nu voi avea tihnă până ce acestor oameni nu li se vor rezolva aceste probleme care ţin de normalitatea vieţii, nici măcar de confortul acesteia. Sunt legi care trebuie promovate, altele modificate în interesul real al cetăţeanului, iar resursele financiare pot fi identificate atât timp cât există un interes cert pentru a rezolva o problemă a comunităţii.
În ceea ce priveşte agricultura, cum consideraţi că aţi putea ajuta oamenii din zonă?
Toată lumea trăieşte din agricultură, într-un fel sau altul, şi din păcate, în ultimul timp, aceasta a fost lăsată în voia sorţii de către autorităţi.
Trebuie să amintesc câteva aspecte extrem de importante din programul general pe baza căruia candidez: subvenţionarea fiecărui producător cu 15 milioane de lei vechi pentru fiecare hectar de teren cultivat, 2,5 milioane de lei vechi pentru întreţinerea fiecărui hectar de păşune, reducerea preţului la motorină, precum şi subvenţionarea preţului la maşinile agricole, ambele cu 50%.
De asemenea, nu pot fi neglijate subvenţiile pentru lapte. Este nedrept ca un litru de lapte să ajungă să coste mai puţin decât un litru de apă minerală. În toate ţările Uniunii Europene, agricultura este subvenţionată, iar producătorul este încurajat şi sprijinit în mod real, cu bani, nu cu hârtii fără valoare. Înfiinţarea unor centre de prelucrare a laptelui în zone ca Brodina, Ulma, Vicovu de Sus este o altă prioritate, iar lumea trebuie să ştie că bani sunt şi vor fi pentru aceste proiecte. Totul stă în capacitatea de a accesa fondurile europene şi în voinţa de a ajuta oamenii şi de a le rezolva problemele cu care se confruntă.
„Nu voi aştepta să îmi bată cineva la poartă”
Oamenii din zonă au avut parte de numeroase nedreptăţi în ceea ce priveşte fondul funciar, aplicarea legilor proprietăţii. Cum pot fi rezolvate aceste probleme ale oamenilor?
La această dată sunt foarte multe hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile care nu sunt puse în practică. Multor oameni li s-a stabilit suprafaţa de teren la care erau îndreptăţiţi, nu însă şi amplasamentul necesar. Aceasta nu este dreptate. Sunt numeroase astfel de cazuri la Ulma, Brodina, Vicovu de Sus, Putna, în care cei îndreptăţiţi nu pot intra în posesia terenurilor agricole sau forestiere. Trebuie găsite soluţii, împreună cu Comisia Judeţeană de Fond Funciar, pentru a li se face dreptate până la capăt acestor oameni.
De altfel, după cum spuneam, o prioritate a mea este intabularea gratuită a terenurilor. În toate ţările civilizate, cadastrul s-a făcut gratuit de către stat, iar la noi, până la această dată, după ce s-au eliberat titluri de proprietate, posesorii acestora nu au fost intabulaţi. Din nou voi face referire la programele Uniunii Europene, prin care vor putea fi accesate fondurile necesare intabulării acestor terenuri. Ca inginer de cadastru, ştiu câţi bani sunt necesari pentru documentaţiile cadastrale şi ce povară există în acest moment pe capul acestor oameni nedreptăţiţi, însă situaţia se poate remedia dacă vor exista oamenii competenţi care să acceseze aceste fonduri.
Vorbeaţi despre cetăţenii refugiaţi din Ucraina şi care până la această dată nu au primit vreo despăgubire din partea statului. Au şanse să primească aceste despăgubiri?
Pentru cetăţenii refugiaţi din Ucraina există o lege privind o serie de despăgubiri acordate pentru cei care au avut case şi terenuri în această zonă, iar din cele 2700 de dosare care au necesitat timp, bani, nervi şi procese nu a fost despăgubit nici un cetăţean. Pentru toate nedreptăţile mi-am propus să fac toate demersurile necesare pentru acordarea despăgubirilor în regim de urgenţă. Asta deoarece nu mai are nimeni timp să mai aştepte alţi şi alţi ani de amânări şi promisiuni deşarte.
Unde vă vor putea găsi oamenii din Colegiul Vicov-Solca pentru a vă cere ajutorul în cazul în care vă vor desemna reprezentantul lor în Parlament?
În mod sigur voi deschide un Birou Parlamentar în zona Solca, şi altul în zona Vicov de Sus. De fapt, biroul meu parlamentar va fi întreg Colegiul Vicovu de Sus-Solca, pentru că nu poţi reprezenta interesele oamenilor doar de la birou. Mereu trebuie să fii în mijlocul lor, iar eu, ca reprezentant al lor, va trebui să merg la cetăţeni şi să-i întreb despre problemele lor. Nu voi aştepta să îmi bată cineva la poartă.
