Ministrul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Cristian Adomniţei, a declarat că şeful IŞJ Suceava a primit un mandat politic clar din partea PD-L şi nu se dă în lături să-l ducă la îndeplinire.
Ministrul Adomniţei a mai vorbit despre subiectele la bacalaureat, recent publicate pe Internet, şi despre schimbările în sistemul educaţional aduse prin introducerea tezei cu subiect unic. De asemenea, Cristian Adomniţei a făcut o trecere în revistă a principalelor investiţii din şcoli şi a sumelor de bani alocate instituţiilor de învăţământ sucevene.
În elaborarea subiectelor la bacalaureat s-a ţinut cont de propunerile elevilor şi părinţilor
Sindicatele din învăţământ au fost nemulţumite de variantele subiectelor la bacalaureat. Astăzi (nr. 11 aprilie), subiectele s-au afişat pe Internet. În ce proporţie au fost ele modificate? S-a ţinut cont de propunerile sindicatelor, elevilor şi părinţilor?
Conform metodologiei, până pe 31 martie subiectele au fost puse în discuţie publică, astfel încât profesorii, părinţii, copiii şi cei interesaţi puteau să le consulte şi să exprime opinii. Au fost două opinii singulare, ale Federaţiei Educaţiei Naţionale şi ale unei asociaţii de părinţi, dar care din punctul meu de vedere, şi o spun fără nici un fel de ezitare, sunt partizane politic.
Este vorba despre singurul sindicat al profesorilor care nu a participat sub nici un fel la discuţia pe pachetul de legi.
În loc să-şi prezinte interesele membrilor lor de sindicat, au reprezentat interese politice şi acum iarăşi au ieşit cu declaraţii despre acest subiect.
În acelaşi timp, în schimb, noi nu am primit de la domniile lor nici o propunere de îmbunătăţire, ci doar declaraţii goale. Ei doar acuză, dar din punctul meu de vedere s-au descalificat din ochii ministerului, cât şi ai publicului şi dascălilor.
Evident că s-a ţinut cont de propunerile venite din teritoriu. Nu aş putea să vă dau un procent, e foarte greu să-l cuantifici, dar toate variantele de subiecte au fost cercetate de către profesori, inspectorii şcolari şi au fost asumate toate propunerile de îmbunătăţire.
În acelaşi timp, vă spun că nu putem inventa un sistem care să scutească copiii de învăţat, sau să inventăm un bacalaureat, sau orice altă formă de examinare, prin care să dăm doar subiecte uşoare, poate, poate, vor lua toţi zece. Nu este firesc să facem acest lucru.
Subiecte de nivel mediu la bacalaureat
Cum apreciaţi subiectele?
Este o regulă a întocmirii subiectului. Primul punct este unul uşor, al doilea punct este mediu, iar al treilea punct este mai dificil, care face diferenţierea între copiii care ştiu de zece şi cei care nu ştiu. Dar dacă rezolvi doar primele două puncte trebuie, fără prea mult efort, să iei o notă onorabilă. Evident, cei care au învăţat foarte mult merită să ia zece, în condiţiile în care rezolvă subiectul numărul 3.
De aceea, de fiecare dată, trebuie să declar aceste lucruri, pentru că toată lumea ia în discuţie doar subiectul numărul 3, pentru a arăta cât de grea a fost proba, dar nimeni nu ia ca şi exemple subiectele 1 şi 2, care sunt uşoare şi nici măcar nu necesită o pregătire anterioară foarte mare.
Tezele cu subiect unic, introduse după principiul european
Vorbind de favorizarea elevilor, să discutăm puţin despre tezele cu subiect unic. Sunt voci care susţin că elevii pot fi mult mai uşor favorizaţi prin aceste teze?
Nu! Vă spun, iarăşi au fost câteva voci şi numai cele permanente, criticii de serviciu, care nu aduc nimic constructiv în loc. Am schimbat principiul evaluării punctuale doar la finalul clasei a opta, cu principiul european al evaluării continue, care trebuie să destreseze elevul. Am întâlnit mame care mi-au spus că au copii care la teze cu subiect unic din primul semestru a luat 3.50. S-a întâmplat exact ceea ce bănuiam noi. Mamele au primit un semnal de alarmă mai din timp despre starea şcolară a copiilor. Subiectele nu mai sunt făcute de profesorii de la clasă şi toţi copiii aveau aceleaşi subiecte. E o radiografie clară a fiecărui copil, a fiecărei clase sau şcoli din România.
Acea mamă a primit un semnal de alarmă şi ştie ce are de făcut pentru a recupera deficienţa copilului ei. Dar dacă lua 3.50 la testarea naţională şi era singurul examen? Dacă nu făceai bine, toată cariera educaţională se ducea pe panta şcolii de arte şi meserii, despre care eu am o părere foarte proastă şi consider că ar trebui să fie eliminată din şcoala românească. Trebuie schimbată această formă de educaţie, pentru că nu produce calitate, ci doar costă.
Practic, lumea a pus în discuţie unele aspecte, dar nimeni nu a vorbit de fundament. Aceste teze dau şanse copiilor.
Adomniţei îl regretă pe fostul şef al IŞJ Lucian Lungu
Inspectorul general Petru Carcalete este acuzat de unii lideri politici locali că politizează instituţia şi şcoala. Au ajuns şi la dumneavoastră astfel de semnale?
Sigur că da! Le-am văzut eu, cu ochii mei, şi nu numai în această perioadă de examene de directori. Domnul Carcalete, cu funcţia-i importantă în partidul domniei sale, a avut, îndrăznesc să spun, nu am să folosesc cuvântul nesimţire, ci o atitudine total nepotrivită.
Când eşti angajat al sistemului, cu o funcţie importantă şi când vorbeşti despre ministrul care te reprezintă, despre ceea ce face el şi despre vizitele lui, nu ai etic voie să te comporţi în neconcordanţă cu sistemul. Dacă nu-ţi place ce face sistemul eşti liber să pleci.
Evident că domnul Carcalete nu alege acest lucru. Eu nu am să mă feresc sub nici o formă să spun că sunt foarte trist din cauza atitudinii dumnealui. Putea măcar să mimeze o anumită obiectivitate în exercitarea funcţiei.
De fapt, MEdCT are două procese pe fond cu domnul Carcalete. Eu am încredere că ministerul va prezenta justiţiei suficiente dovezi care să arate cât de neperformant este ca manager, într-un caz, şi cât de grav a greşit în celălalt caz, ca şi angajat al MEdCT.
Domnul Carcalete are un mandat politic clar din partea partidului domniei sale şi nu se dă în lături pentru a-l duce la îndeplinire.
„Mi-aş fi dorit ca domnul Lungu să rămână inspector general”
Cum apreciaţi schimbarea repetată a conducerii IŞJ? A creat anumite perturbări la nivelul sistemului?
Nu a fost schimbare repetată. Nu vreau să dăm o tentă negativă. A fost o încercare extraordinar de puternică de a da avânt educaţiei în judeţul Suceava. Eu, ca sucevean, sufăr. Nu este plăcut să vii la tine acasă şi să ai situaţia de facto pe care o regăsim. Mie îmi displace profund. Eu mi-aş fi dorit să fie domnul Lucian Lungu în continuare, dar eu am încredere în justiţie şi ea va demonstra că ministerul nu a greşit când a ales ca domnul Lungu să conducă, interimar, învăţământul judeţean. Am convingerea că dascălii suceveni, după ce nu se vor mai teme să vorbească liber, vor spune mult mai multe.
Este vorba şi despre domnul Daniel Hrenciuc. Şi dumnealui a revenit la IŞJ, acţionând ministerul în instanţă, după ce a fost demis.
Domnul Hrenciuc este totuşi un om diferit de domnul Carcalete. La dumnealui sunt alte discuţii şi l-aş prefera de 1000 de ori pe domnul Hrenciuc în locul domnului Carcalete.
Facultate de medicină la Suceava
În legătură cu investiţiile din judeţ, şi banii alocaţi în ultima perioadă. Ce se va mai face, ce planuri mai aveţi?
Acum câteva săptămâni s-au dat foarte mulţi bani. Sunt peste 400 de milioane de lei noi. Sunt câteva lucruri care îmi încântă sufletul. Este vorba despre Aula Liceului „Ştefan cel Mare” pentru care s-au dat 300 de mii de lei, sala de sport a aceluiaşi liceu, pe care trebuie să o construim, iar pe cea veche să o reabilităm. Sala nouă costă aproximativ şapte milioane de lei noi. Am dat deja primele două milioane de lei pentru proiectare şi începerea execuţiei. Cu siguranţă, liceul va primi şi restul de bani.
Nu e vorba doar despre „Ştefan cel Mare”. Este şi Colegiul „Mihai Eminescu”, care are şi o grădiniţă în structura sa, una foarte bine amplasată, pe Mărăşeşti, şi foarte solicitată. Acolo sunt doar patru grupe, dar cererea e mult mai mare. Am aprobat 18 miliarde de lei vechi. Sunt două corpuri de clădire acolo. Unul vechi, care trebuie consolidat, şi unul mai nou, şi mai trebuie construit încă un corp. Am dat bani pentru construirea corpului vechi şi reabilitarea celuilalt. Sunt foarte multe şcoli şi grădiniţe care au primit bani.
Investiţii la Universitate
Nu mai avem fabrici în Suceava care să creeze o viaţă economică. Sunt doar marile hypermarketuri care nu produc bani, ci consumă bani. Nu e o mare încântare.
Ce face Suceava în următorii ani? Singurul răspuns este cel legat de Universitatea Suceava. Astăzi, la Suceava, sunt 14 mii de studenţi. Este condusă foarte bine de domnul Graur. Cele 30 de hectare primite pentru a dezvolta campusul 2 sunt din punctul meu de vedere soluţia pentru municipiul Suceava. Imaginaţi-vă municipiul Suceava nu cu 14 mii de studenţi, ci cu 30 de mii de studenţi. Câtă viaţă tânără, câtă energie şi câte investiţii! Vin copii şi din alte judeţe. Banii produşi de părinţii lor în alte judeţe se consumă în Suceava. Ne-am obişnuit cu gândul că doar Iaşi este oraş universitar şi în umbra lui trăim.
Intenţia Universităţii Suceava de a deschide o facultate de medicină aici mi se pare extraordinar de bună, eficientă şi viabilă economic. În Moldova avem o singură universitate de medicină, aferentă la opt judeţe, iar în Ardeal, la 16 judeţe, avem trei universităţi de medicină şi trei facultăţi şi o universitate privată la Arad. Este loc în Moldova şi Suceava trebuie să intre în această piaţă. Toată lumea ar avea de câştigat. Aşa cred eu că poate să câştige pe termen mediu şi lung municipiul Suceava. Eu nu cred că Bazarul trebuie să fie vreodată visul acestui oraş de dezvoltare. El trebuie să fie legat de Universitatea Suceava, de investiţiile high-tech care se fac la Suceava. Avem o facultate de automatizări foarte bună care se poate dezvolta. Putem dezvolta un al doilea pol de inginerie IT în Moldova, după Iaşi.
O facultate de medicină la Suceava este un plan pe termen scurt? S-au purtat discuţii în legătură cu acest lucru?
Este un plan pe termen mediu. Pot să vă spun că planurile domnului rector mă atrag şi îl voi sprijini ca ele să capete finalitate.
"Competenţa de bun pedagog este prea puţin relevantă când vorbeşti de postura de ministru"
Cum s-a descurcat şi cum se descurcă un inginer în fruntea Ministerului Educaţiei?
Este o întrebare la care mie îmi este foarte uşor să răspund. Să ştiţi că eu nu am venit din sistem, nu am ideile preconcepute pe care le are cineva din sistem. Eu am avantajul că, neavând experienţă de dascăl, fiecare pas care a privit procesul de învăţare-predare l-am făcut cu foarte multă atenţie. Până acum nu au fost greşeli. Am întrebat de şapte ori, am verificat şi am tăiat o dată, dar când am tăiat am fost ferm şi nu am cedat presiunilor.
Eu nu mă întorc în sistemul de educaţie, nu mi-e teamă de vreo răzbunare a sistemului asupra mea şi a trebuit ca sistemul să se muleze după stilul şi energia pe care eu am avut-o. Nu vă imaginaţi că împreună cu secretarii de stat şi directorii generali ne adunăm în birou şi eu le predam.
Competenţa de bun pedagog este prea puţin relevantă când vorbeşti de postura de ministru. Ministrul face planuri pe termen lung şi trebuie să le ducă la bun sfârşit.
Investiţii spectaculoase în şcoli
Care sunt realizările din ultimul an?
S-au schimbat foarte multe lucruri faţă de acum un an. Am livrat un pachet de legi, iar miniştrii profesori universitari Hîrdău, Miclea, Ecaterina Andronescu şi Alexandru Athanasiu nu au făcut acest lucru. Ei au avut doar bune intenţii pe care nu le-au dus niciodată la sfârşit. Salariile profesorilor au crescut mult. Investiţiile în şcoli au fost spectaculoase. Bugetul de cheltuieli de capital în 2004 al Ministerului Educaţiei era de 31 de milioane de euro, bani cu care se reparau şi construiau şcoli, grădiniţe şi universităţi. În 2007, 1,28 miliarde euro sunt cheltuieli de capital, faţă de 31 de milioane de euro, şi 6 miliarde de euro buget.
Am început programul de limba română în afara ţării.
Toţi banii MEdCT sunt prinşi în capitole de cheltuieli şi cu licitaţiile pornite. La sfârşitul lunii aprilie avem licitaţia pentru informatizarea învăţământului românesc. Mai cumpărăm 1000 de microbuze şi până în toamnă ele trebuie livrate, şi la sfârşitul acestui an nu mai trebuie să existe comună în România care să aibă nevoie de microbuz şi să nu aibă. Lucrăm la un proiect cu marile companii de telefoane din România, care prevede alocarea unui laptop liceenilor din clasele a XI-a şi a XII-a şi profesorilor de liceu. Asta înseamnă aproximativ 500 de mii de beneficiari. E un program scump, încercăm să implicăm parteneri privaţi.
(18 apr 2008, 12:07:27