Domnule primar, aţi decis să atacaţi un nou mandat la alegerile din iunie, dar de această dată din partea PD-L. De ce PD-L?

Am fost determinat să candidez la alegerile din anul acesta din partea PD-L datorită unor jocuri de culise la nivelul organizaţiei locale a partidului pe care l-am reprezentat până acum şi pentru care am însemnat un capital politic important.

 

Cât de important credeţi că este partidul pe care-l aveţi în spate în cazul alegerilor locale?

Nu ştiu dacă la alegerile locale pentru funcţia de primar este atât de important partidul. Pentru funcţia de primar contează omul. Partidul joacă un rol semnificativ după alegeri, când, prin structurile pe care le va ocupa, va putea sprijini proiectele care trebuie realizate la nivel de localitate.

 

Care ar fi atuurile dumneavoastră în faţa contracandidaţilor de la celelalte partide?

În stadiul în care se află dezvoltarea oraşului Siret, consider că nu este vorba în primul rând de atuuri, ci de continuarea unor proiecte deja începute şi care trebuie să-şi urmeze cursul firesc. Dar dacă e să vorbim de atuuri în faţa contracandidaţilor, atunci aş aminti de recunoaşterea meritelor muncii mele prin acordarea de către Asociaţia Oraşelor din România a mai multor diplome şi distincţii care pot confirma calităţile mele de manager în folosirea şi gestionarea banilor publici.

 

 

Fonduri europene importante pentru dezvoltarea oraşului

Aţi avut la dispoziţie aceşti ani ca să demonstraţi siretenilor că vă pasă de ei şi că nu v-au dat votul degeaba. Ce aţi făcut ca să le îmbunătăţiţi condiţiile de viaţă şi să aduceţi un plus oraşului?

Nu este greu de răspuns la această întrebare, dacă ne gândim că zilnic apar probleme care cer rezolvare în oraşul nostru. Una dintre priorităţile mele din toţi aceşti ani a fost asigurarea utilităţilor – gaz, apă, canalizare, agent termic, iluminat public. În acest sens, s-au accesat mai multe fonduri pentru finanţarea câtorva proiecte care să rezolve parte din problemele întâlnite la nivelul oraşului Siret.

Pot aminti aici „Îmbunătăţirea sistemului de furnizare a apei potabile în oraşul Siret”, proiect în valoare de 677.490 Euro, prin care s-au reabilitat 13 puţuri de adâncime, staţia de tratare cu toate componentele sale, dar s-a realizat şi sistematizarea verticală a incintei.

Un alt proiect derulat şi finalizat de curând este „Modernizarea străzilor, reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizare în cartierele Tatarcina şi Ruina” (706.262 Euro), proiect care a vizat realizarea reţelei de canalizare pe patru străzi integral şi patru străzi parţial, în lungime totală de 2,5 km, modernizarea iluminatului public şi modernizarea îmbrăcăminţii străzilor şi trotuarelor, în lungime de 2,5 km.

Enumerarea proiectelor implementate în tot timpul cât am fost în fotoliul de primar poate continua şi în alte domenii, altele decât infrastructura, cum ar fi social, modernizarea administraţiei şi învăţământ.

Dincolo de cele aproape 20 de proiecte cu finanţare europeană derulate în Siret se menţine realitatea că zona de N-E a României, în care se află şi oraşul Siret, este la coada clasamentului în ceea ce priveşte nivelul de trai al cetăţenilor, nivel ce se leagă direct de puterea de cumpărare sau veniturile realizate prin muncă. Şansa noastră rămâne integrarea în Uniunea Europeană. Ca primar, am înţeles un lucru: nu voi putea elimina direct sărăcia, dar pot încuraja un mediu favorabil investitorilor şi pot asigura un trai decent cetăţenilor oraşului Siret prin soluţionarea problemelor prioritare identificate la nivelul localităţii.

Munca mea nu s-a încheiat încă. Vom apela, ca şi până acum, cu succes, la fonduri externe, prin elaborarea de proiecte pertinente, care să vizeze investiţii prioritare pentru soluţionarea problemelor comunităţii locale.

 

Care este cea mai importantă realizare a dumneavoastră în acest mandat?

Aş considera că cele mai importante proiecte din acest mandat sunt „Îmbunătăţirea sistemului de furnizare a apei potabile în oraşul Siret”, „Modernizarea străzilor, reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizare în cartierele Tatarcina şi Ruina”, obţinerea fondurilor financiare pentru modernizarea celor opt străzi şi trotuare afectate de lucrările de infrastructură şi pentru amenajarea Grădinii Publice – o veche dorinţă a siretenilor.

 

 

Am abordat relaţia instituţie-angajat sub aspect tridimensional

Credeţi că locuitorii oraşului Siret au motive să vă reproşeze ceva?

Dau dreptate celui care a spus: „nu pot să vă ofer formula succesului, dar pot să v-o dau pe aceea a eşecului: încercaţi să-i mulţumiţi pe toţi”. Poate aici se întrevede o problemă, o nemulţumire a cetăţenilor din Siret, dar şi a mea personală. Oraşul se confruntă cu multe provocări odată cu integrarea în UE şi poate din acest motiv aşteptările sunt foarte mari.

Tot ceea ce am încercat să fac şi voi continua este de a rezolva problemele existente în oraş în etape, una câte una. Poate sunt unii care se plâng, de exemplu, de lipsa asfaltului pe unele dintre străzi. Acest lucru nu se putea realiza până nu se finalizau utilităţile în acea zonă.

La acest lucru mă refer: toate trebuie gândite şi etapizate, astfel încât dezvoltarea oraşului să cunoască un drum lin, dar sigur.

În acest sens, s-a finalizat Strategia de dezvoltare locală a oraşului Siret pentru perioada 2007-2013, tocmai pentru prioritizarea tuturor problemelor existente la nivel local, care identifică soluţii şi mijloace de rezolvare.

 

Cum a decurs colaborarea cu membrii deliberativului în aceşti ani?

Consider că a fost o colaborare foarte bună, având în vedere proiectele care au fost aprobate şi derulate, Consiliul fiind un partener real şi viabil de discuţii în demersurile noastre pentru aplicarea programelor de dezvoltare economico-socială raportate la strategia de dezvoltare durabilă a oraşului.

 

Cum apreciaţi relaţia dintre conducere şi funcţionarii Primăriei?

Funcţionarii din aparatul de specialitate sunt în cea mai mare parte absolvenţi de studii superioare şi bine pregătiţi în domeniile lor. Am căutat în bună măsură să promovez lucrul în echipă, astfel încât oamenii să se poată bizui unii pe alţii şi, în acelaşi timp, să respecte limitele de competenţă. Consider că am reuşit să obţin un sistem de lucru deschis, flexibil, în care funcţionarii să sprijine instituţia în atribuţiile care îi revin, iar instituţia să sprijine angajaţii în calitatea lor de funcţionari, atât sub aspectul dezvoltării carierei, cât şi sub aspectul protejării de discreditări şi ofense lansate în scopuri contrare regulilor de relaţionare într-o societate democratică.

Aş putea vorbi chiar de un aport emoţional în cadrul echipei pe care o conduc, aport care, cred eu, se manifestă acolo unde există un climat de înţelegere şi respect reciproc.

De cele mai multe ori angajaţii muncesc cu mai multă tragere de inimă când au posibilitatea de a-şi pune în valoare cunoştinţele profesionale, de aceea mi-am făcut o disciplină din a nu trasa soluţia odată cu sarcina, ci de a comunica funcţionarului că aştept ca aceasta să vină de la el, în limita de competenţă a fiecăruia şi cu implicarea echipei. Şi pot afirma cu toată sinceritatea că am obţinut rezultate de apreciat.

Un pas foarte important pe care l-am făcut împreună cu funcţionarii a fost acela de a aborda relaţia instituţie-angajaţi sub aspect tridimensional, adică instituţie – funcţionari – cetăţeni. Funcţionarii au fost deprinşi cu un dialog permanent cu colectivitatea locală, concomitent cu înţelegerea obligaţiei lor de confidenţialitate şi discreţie, acolo unde se impune.

Nu vorbesc aici doar de un cadru formal de transparenţă şi participare decizională creat prin Legea nr. 52/2003 şi Legea nr. 544/2001, ci de un dialog mai larg în care colectivitatea locală este invitată să participe activ la identificare şi rezolvarea problemelor care o privesc.

Din păcate, această invitaţie la dialog are şi dezavantajul de a lăsa să se strecoare în spaţiul public provocări răutăcioase prin intermediul unor voci naive care cred că un potop de vorbe pot servi la discreditarea unor realizări solide obţinute de-a lungul mai multor ani. Iar aceste realizări nu s-au făcut cu nişte simpli „cunoscători de legi” – expresie care, prin ea însăşi, le aduce o laudă, în ciuda intenţiei cu care a fost lansată – ci s-au făcut cu oameni motivaţi, interesaţi de transpunerea în practică a unei administraţii europene şi a căror demnitate de funcţionari publici nu poate face subiectul unor mesaje obscure şi rău intenţionate.

 

 

Se va încerca compromiterea muncii mele ca primar

La alegerile din iunie trebuie să vă prezentaţi în faţa electoratului cu trei proiecte, aşa cum a stabilit partidul. Care ar fi acestea?

Consider că trei proiecte sunt prea puţine pentru a satisface problematica locală. Îmi propun să continui proiectele pe care le-am început şi să demarăm alte proiecte de interes local, cum ar fi: amenajarea Grădinii Publice, oraşul Siret – o şansă în plus în situaţii de urgenţă, sistem de colectare selectivă a deşeurilor şi centru de valorificare a deşeurilor reciclabile în arealul oraşului Siret şi a comunelor limitrofe, judeţul Suceava, modernizarea şi extinderea canalizării pe un număr de 14 străzi, urbanizarea centrului civic al cartierului Mănăstioara (prin reconstrucţie şi amenajările aferente căminului cultural), regularizarea pârâului Negostina pe o lungime de 800 m, reabilitarea instituţiilor de învăţământ, reabilitarea Spitalului orăşenesc şi realizarea unui serviciu ambulatoriu.

 

Vă aşteptaţi la o campanie electorală murdară?

Da, este posibil ca anul acesta să fim martori la o campanie electorală murdară în Siret, în care să se încerce compromiterea calităţii muncii mele în fotoliul de primar. Transmit însă pe această cale adversarilor mei politici să-şi folosească energia în alte scopuri, pentru că toate aceste polemici nu sunt în nici un caz constructive sau în interesul cetăţeanului. Este mai bine să ne preocupăm de bunăstarea localităţii, de îmbunătăţirea nivelului de trai al siretenilor.

 

 

Privesc campania ca pe o luptă cu atitudinile şi mentalităţile depăşite

Ce strategie v-aţi gândit să aplicaţi pentru a fi sigur de succes?

Principiul de la care pornesc este acela de a privi această campanie electorală care stă să înceapă nu ca pe o luptă cu adversarii politici şi în detrimentul cetăţeanului de rând, ci ca pe o luptă cu atitudinile şi mentalităţile depăşite ce se manifestă în oraş, o luptă pentru interesele siretenilor. Nu privesc primăria doar ca o simplă adresă în acest oraş, vreau să fiu în continuare un primar dinamic, apropiat de oameni.

 

Există o reţetă standard pentru a câştiga alegerile?

În condiţiile unor alegeri desfăşurate în mod democratic, consider că primul ingredient în reţeta pentru succes este încrederea în forţele proprii. Îmi place să cred că prin munca mea motivez, însufleţesc, schimb câte un pic din fiecare, astfel încât să mă apropii de misiunea mea personală, aceea de a face din oraşul Siret un oraş cu adevărat european. Un rol important, poate cel mai important, îl are şi electoratul siretean, care are nevoie de un om gospodar, cu experienţă în management şi care să fie aproape de oameni şi problemele lor. La acest lucru se reduce o campanie electorală – OAMENI. Aceştia nu trebuie dezamăgiţi, ci, dimpotrivă, ascultaţi, iar numai împreună cu ei, confruntându-ne, problemele oraşului capătă rezolvare.

 

Care ar fi ţinta democrat-liberalilor la alegerile din iunie în oraşul Siret?

Ţinta democrat-liberalilor la alegerile locale din oraşul Siret este aceea de a-şi găsi nişte puşcaşi autorizaţi care să reuşească ca, din cele 15 ţinte, să nimerească atât cât se poate să obţină calificativul „bun”, având în vedere că plecăm la drum nu cu profesionişti, ci cu nişte sportivi care doresc să facă performanţă.

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului „Avem nevoie de continuitate pentru finalizarea proiectelor începute”.

Comentarii