Oana Petruţa CHIDOVEŢ

Pe piaţa muncii, suntem cu toţii de acord că una dintre problemele notorii, este munca la negru, şi apare atunci cînd nu există un  contract individual de muncă încheiat între angajat şi angajator, deşi legea prevede obligativitatea acestuia, care trebuie să aibă la bază consimţământul părţilor şi să fie încheiat în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte. Aşadar, la încheierea contractului, ai în vedere aceste lucruri, şi asigură-te că ai semnat două exemplare, şi ţi s-a remis un exemplar al contractului de muncă, înregistrat la I.T.M. , deoarece doar activitatea prestată în temeiul unui astfel de contract îţi conferă vechime în muncă.

Dacă se întâmplă să lucrezi fără forme legale, dovedind existenţa raportului de muncă pe care l-ai avut, cu orice mijloc de probă, poţi cere sprijinul I.T.M., pentru a fi recunsoscut acel raport de muncă consensual, în baza art. 16 alin. (2) din Codul muncii. 
Potrivit Legii nr. 130/1999, nerespectarea de către angajator a obligaţiei înregistrării contractului individual de muncă, încheiat în scris, cu respectarea prevederilor legale, la I.T.M., în termen de 20 zile de la încheierea lui - constituie contravenţie şi se sancţionează cu amenda.

 

Inspectorii de muncă sunt obligaţi să păstreze confidenţialitatea

De asemenea, trebuie să ştiţi că, în baza art. 18 lit. c) din Legea nr. 108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, inspectorii de muncă sunt obligaţi să păstreze confidenţialitatea oricărei reclamaţii care semnalează nerespectarea prevederilor legale şi să nu dezvăluie angajatorului faptul că inspecţia a fost efectuată ca urmare a unei reclamaţii. În cazul în care te afli la polul opus şi ai posibilitatea să închei mai multe contracte de muncă, cu angajatori diferiţi, totul depinde de capacitatea ta intelectuală şi fizică de a presta activitate, legea îţi permite să cumulezi mai multe funcţii şi implicit să semnezi mai multe contracte de muncă, interdicţia referitoare la limita de ore suplimentare referindu-se la cazul aceluiaşi angajator.

Conţinutul contractului individual de muncă, ce urmeză a fi semnat, trebuie să cuprindă clauzele generale legate de salariu, părţile semnatare, perioada determinată sau nedeterminată, programul de lucru, drepturile şi obligaţiile părţilor, concediul, perioada de probă, preavizul, etc, iar pe lângă acestea, se pot insera clauze speciale care pot lua şi forma unor anexe la contract, cum ar fi clauza de confidenţialitate,  clauza de neconcurenţă sau formarea profesională.

 

Salariul minim, la 500 lei lunar

Potrivit art. 1 din H.G. nr. 1507/2007 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, începând cu 1 ianuarie 2008, acesta se stabileşte la 500 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 170 ore, în medie pe lună, în anul 2008, reprezentând 2,941 lei/ora. Astfel, pentru salariaţii încadraţi pe funcţii pentru care condiţia de pregătire este cea de studii superioare, salariul minim brut este de 1000 lei, iar pentru cei la care nu este cerută nici o condiţie de pregătire (muncitori necalificaţi), situaţi la polul opus, salariul minim brut este de 500 lei.

Între aceştia, prin aplicarea coeficienţilor minimi de ierarhizare corespunzători, stabiliţi prin H.G. nr. 1507/2007, se vor situa salariile celorlalţi salariaţi, în funcţie de condiţia de pregătire cerută pentru ocuparea funcţiilor.

 

Perioada de probă nu poate depăşi 30 de zile

Dacă facem referire la perioada de probă, e bine de ştiut că aceasta face parte integrantă a contractului individual de muncă, şi că nu există o perioadă de probă, în afara unui contract de muncă, iar în ceea ce priveşte durata, aceasta nu poate depăşi 30 de zile calendaristice, pentru funcţiile de execuţie şi 90 de zile calendaristice, pentru cele de conducere, ea făcând parte din perioada de executare a contractului individual de muncă.

În cazul muncitorilor necalificati, perioada de probă are caracter excepţional şi nu poate depăşi 5 zile lucrătoare, aşa cum şi absolvenţii instituţiilor de învăţământ se încadrează, la debutul lor în profesie, pe baza unei perioade de probă de cel mult 6 luni.

 

Durata preavizului se stabileşte prin acordul părţilor

Tot prin acordul părţilor se stabileşte şi durata preavizului, dar în conformitate cu normele legale, aceasta nu poate fi mai mare de 15 zile calendaristice pentru salariaţii cu funcţii de execuţie, respectiv de 30 de zile calendaristice, pentru salariaţii care ocupă funcţii de conducere. Un aspect interesant aici, este faptul că, în cazul demisiei, angajatorul poate renunţa la dreptul de preaviz, la fel cum şi salariatul are posiblitatea de a demisiona fără preaviz, în situaţia în care angajatorul nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contractul individual de muncă.

Clauzele speciale, de care am făcut vorbire şi care pot fi inserate în contractul individual de muncă, trebuie să îndeplinească anumite condiţii speciale, şi urmează a fi prezentate pe larg în articolele viitoare.

În speranţa că aceste informaţii au venit în întâmpinarea nevoilor tale, am încrederea că pe viitor vei fi mai atent la semnarea unui contract de muncă, astfel încât acesta să fie în favoarea ta. Aşteptăm informaţii şi sugestii la telefon 0230520317, sau pe email office@agenţierecrutare.ro.

Consultant – avocat,
Chidoveţ Oana Petruţa
Human Resources Consulting
Agenţie de recrutare şi selecţie de resurse umane

În lipsa unui acord scris din partea Monitorului de Suceava, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi dacă inseraţi vizibil link-ul articolului Informează-te când semnezi contractul individual de muncă.

Comentarii