Doru POPOVICI

Fotbalul nostru vorbit (fiindcă despre cel jucat nu prea avem ce discuta) a avut de-a lungul anilor firești etape de evoluție, de la "și-au dorit mai mult victoria" ori "focu' la ei!" până la mult mai recentele "echipa scurtă", "pase filtrante" ori "fanta de lumină". Fiecare cu înțelesul ei și toate folosite până la intoxicare, cel mai adesea pentru a evita un răspuns cinstit, direct, la ceea ce e clar că nu merge, sau pentru a resuscita încrederea patronatului în echipa care dă să moară ori în antrenorul care în loc de știință are doar tupeu. Dintre cele mai recente găselnițe de limba românăale ăstora care oricum nu pot lega propoziții mai lungi de 3-4 cuvinte, mă obsedează două. Prima este aia cu "capul jos" (cu variante : "capul plecat" său "capul în pământ"), chestie care induce automat ideea umilinței, a suferinței, a durerii pentru jocul prost și implicit pentru rezultatul tot așa. Îl vezi pe împiedicatul pământului dând cu stângu-n dreptu', smulgând brazde de iarbă când dă să tragă, căzând singur în fund când încearcă vreun dribling (din care nu i-a ieșit niciodată vreunul), iar la urmăgrohăind că "tre' să punem capul în pământ", fiindcă "important e meciul care urmează" (alt stereotip cretin, folosit încontinuu!). Oricum, ceea ce nu i-a ieșit o viață întreagă n-are cum să se dreagă în 3 zile, până la următoarea catastrofă colectivă. Peste toate, vine automângâierea pe creștet a derbedeilor ăstora, expertul suprem fiind dl Dan Petrescu, care știe exact, de fiecare dată când pierde, că "nu meritam să pierdem" sau, și mai și, că "meritam să câștigăm". Ultima repriză de meritocrație s-a derulat la înfrângerea din derby-ul clujean, când după ce a luat-o de la Universitatea, dl Dan Petrescu ne-a informat că "nu meritam să pierdem, deoarece U a avut un singur șut spre poartă, iar noi 10!". Spre informarea derbedeului îmbătrânit degeaba pe gazon, îi zic doar că o echipă care trage de 10 ori aiurea la poartăeste o echipă de rahat, cu un antrenor tot așa!... care în loc să pună biciul pe tolomacii ăia, îi consolează că "nu meritau să piardă". Dacă nu mi-ar fi silănumai când îl văd, poate că m-ar interesa să aflu cum calculează derbedeul meritele. Pe bază de ce? Și care o fi unitatea de măsură? O fi având vreo propunere pentru FIFA, în sensul cavictoria să nu se pună după câte goluri înscrii sau primești?