Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video
La momentul în care încep a scrie aceste rânduri, ultimul meci din etapa a 24-a din Bundesliga, Augsburg – Freiburg abia începuse. Dar din ce motiv a ajuns acesta atât de important încât să-l pomenesc aici? Prin ricoșeu. Sau mai precis prin forța împrejurărilor: în toate celelalte meciuri din această etapă, 8 la număr, câștigaseră oaspeții! Asta da, anomalie statistică... Cred că multă lume, din Germania sau de aiurea, s-ar bucura pentru o victorie a lui Freiburg, pentru a nu strica această frumoasă suită de ”doiari”. Premise pentru un astfel de rezultat sunt, întrucât gazdele sunt lipsite și de griji, și de veleități, vegetând pe la mijlocul clasamentului, în timp ce oaspeții, cu o victorie, ar urca pe 4, loc de Liga Campionilor. Ba chiar ar fi la egalitate de puncte cu locul 3, Eintracht Frankfurt, peste care însă n-au cum să treacă, întrucât o victorie scurtă, la un gol diferență, le-ar menține golaverajul negativ! Oricum, ceva îmi spune că nu se va alinia și acest rezultat la celelalte, Augsburg își va găsi motivația în a fi singura gazdă care nu cedează. Dar m-aș bucura să mă înșel.
* * *
Am urmărit documentarul de pe gsp dedicat lui Ovidiu Ioanițoaia, cu ocazia împlinirii a 80 de ani. Nu sunt mare admirator al scriiturii lui nea Ovidiu, dar filmul m-a impresionat. O multitudine de alte însușiri l-au făcut să fie ceea ce este. Pasiunea și vitalitatea sa sunt remarcabile, parcă neatinse de vârstă. Ca și Mircea Lucescu, vechiul său prieten, probabil că nu se va opri niciodată din a fi în mijlocul evenimentelor sportive. Au fost unele evocări emoționante, altele au lipsit, iar poate cea mai caldă a venit de la Cătălin Tolontan, cu care a făcut și desfăcut ziare zeci de ani. Nu și în prezent, Tolo (și mulți alții) părăsind Gazeta când cu scandalul pariurilor și orchestrând concurența prin înființarea site-ului golazo. Pentru nea Ovidiu era prea mult s-o ia de la capăt la vârsta sa, așa că rămas, acceptând inclusiv încetarea apariției pe print a Gazetei, cu doar un an înainte de centenar. Oricum, avea deja locul său în istoria presei sportive, din care cea scrisă e doar o parte. La mulți ani și multă sănătate, și din acest colț de pagină!
