Doru POPOVICI

Alaltăieri seară, FCSB a făcut ceea ce trebuia și ceea ce întreaga suflare fotbalistică românească aștepta: a bătut-o pe PAOK, o echipă absolut modestă, care chiar dacă e campioana Greciei, nu are absolut nimic în plus față de echipa bucureșteană. Dimpotrivă: individual stăm clar mai bine, grecii neavând niciun fotbalist comparabil cu primii 3-4 jucători de la noi, iar ca tactică putem spune că Gigi Becali a ales varianta câștigătoare, surclasându-l pe Răzvan Lucescu, al cărui moment de glorie la PAOK pare deja o amintire. Mi-a fost teamă nu de replica grecilor, ci de starea terenului, în condițiile în care la ora meciului se aștepta o temperatură de minus 10 grade Celsius. N-am urmărit dacă s-a comunicat ceva pe partea meteo, dar nici nu m-a mai interesat, când am văzut încă de la început că FCSB era așezată temeinic în terenul advers, iar atacurile veneau în valuri. Era clar că nu poate pierde, iar egalul însemna calificare. S-a terminat însă cu dorita victorie, iar faptul că FCSB a câștigat 3 din 3 meciuri contra PAOK anulează orice discuție despre care echipă o fi mai bună. Parcursul european continuă, iar tragerea la sorți de ieri i-a adus lui Becali adversarul dorit: FC Lyon, pe care, și cu ceva șansă, FCSB ar putea-o depăși. După această posibilă calificare vine însă, oricât nu am vrea asta, capătul. Meciul de la București cu Manchester United ne-a arătat limitele echipei noastre. Iar oricât ne-am dori, nu cred că FCSB poate trece și de sferturile de finală. Dacă trece de Lyon în optimi, e deja o mare realizare. Hai FCSB!