Gabriel MANȚĂ

Iată-ne ajunși la momentul în care sfertul care contează la Australian Open, tabloul masculin, trece de pe hârtie în realitate. Evident, este vorba despre Alcaraz – Djokovic, adică nici mai mult, nici mai puțin decât reeditarea ultimelor două finale de la Wimbledon! Înainte de a trece mai departe, trebuie făcută o precizare. Djokovic a plătit prețul scăderii în clasament, urmare a deciziei de a fi mai selectiv, având parte de o tragere plină de toate obstacolele posibile. Teoretic, dacă și adversarii s-ar prezenta la întâlnire, ca să câștige titlul în Australia Djokovic ar trebui să treacă succesiv de Alcaraz, Zverev și Sinner! Maxim. Și ar rămâne maxim chiar dacă vreunul din cei trei s-ar pierde pe drum. E drept, nu pare să se întâmple. Primul, Alcaraz e deja acolo, iar Zverev navighează în paralel, netulburat. Cât despre Sinner, nimic nou sub soarele australian, tot metronom, tot geometru. Dar să nu anticipăm, azi Sinner se vede cu Rune, optimea de pe hârtie, dar una care n-ar trebui să-i ridice probleme deosebite. Danezul păcătuiește printr-o lipsă de continuitate devenită cronică, el nefăcându-și niciun meci ușor la această ediție. Sinner, presupunând că trece, ar putea bifa și sfertul de pe hârtie, cu De Minaur, care pare în forma carierei. Mai departe, în semifinală, e certă absența lui Fritz, învins de – asta da, surpriză – Monfils! De fapt, sfertul ăsta e aproape total confiscat de surprize, Shelton fiind singurul favorit rămas în cursă. Apropo de american, este unul dintre mulții stângaci care au performat în turneu, doi fiind încă în cursă pentru un loc în sferturi, unde s-ar întâlni între ei: Shelton dacă îl bate pe Monfils, respectiv junele Tien dacă trece de Sonego. Oricum, unul dintre aceștia patru va fi semifinalist în premieră la AO.

Închei tot cu Djokovic. Au fost două seturi pierdute cu necunoscuți în primele două tururi, dar înșelătoare. Sârbul doar se încălzea, căci apoi a fost intimidant și necruțător cu cei doi cehi care aveau potențial să-i pună probleme, Mahac și Lehecka. Ei bine, dacă Djokovic gestionează cumva acest traseu infernal și câștigă un nou titlu de Grand Slam, al 11-lea în Australia, cred că s-ar putea spune fără teama de a greși, că ar fi mai intrigant decât toate cele 10 anterioare!