Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video
Când inventariam posibilele obstacole pentru Djokovic în drumul spre trofeul cu numărul 100, desigur ați observat că nu l-am luat în calcul pe... Opelka! Deși, dacă vorbim de obstacol, americanul de 2,11 metri e clar că ar fi o problemă și pentru un săritor în înălțime. Dar Djokovic știe de toate, când un obstacol e prea înalt, îl ocolește. Fapt e că în meciul cu Opelka a încercat de toate. Acesta venea după o perioadă prelungită de accidentări, astfel că se presupunea că sârbul o să-l întindă până o să cedeze. Ei bine, nu se poate spune că n-a încercat, numai că... Opelka rezista în raliuri! Reverul, partea sa slabă, era aspru și puțin înalt, în principiu pe centru sau măcar în control. Iar dreapta i-a rămas arma principală (exceptând serviciul, bineînțeles), de la înălțimea lui permițându-și să lovească plat. Dar nu neapărat prin lovituri putea fi dominat Opelka, ci deplasându-l, adică una din părțile forte pentru Djokovic. Să ne înțelegem, parte forte atât în a deplasa adversarul, cât și în a se deplasa el însuși. Bine, când îi are în față pe Sinner sau Alcaraz, e oarecum în disconfort la vârsta lui, dar acum nu era cazul. Mai era de luat în considerare și returul, nu puțini considerându-l pe Djokovic cel mai bun din toate timpurile la primire. Toate astea s-au întâmplat, adică Djokovic n-a făcut rabat, doar că nu a fost suficient. Opelka a plusat cu o deplasare neverosimilă, de ziceai că a făcut stagiu de pregătire spartană, nu operații și convalescență! Bref, nici n-a început bine anul și avem deja o surpriză uriașă, greu de surclasat în tot restul anului. Opelka a trecut apoi și de Mpetshi Perricard, unde singura chestiune era cine clipește primul la serviciu, numai că efortul l-a ajuns din urmă taman în finală, când a abandonat încă de la primele schimburi. Coșmarul perfect pentru organizatori, de care a beneficiat Lehecka. La turneul paralel din Hong Kong, Nishikori și-a făcut și el reintrarea după accidentare, bifând tot finala, pe care a dus-o până la capăt, conducând chiar cu set, dar pierzând în fața francezului Muller. Acesta a reușit performanța de a câștiga trofeul după ce a revenit de la 0-1 la seturi... în toate meciurile!
