Toată lumea se întreabă ce a putut să genereze o asemenea criză. Cum să uite atât de repede ceea ce îi lega, valorile comune, scopul? E drept, aspirațiile erau mai înalte, iar succesele nu s-au răsfrânt la fel asupra tuturor. În Europa s-a făcut deseori doar act de prezență. Pe bună dreptate, unii au fost nemulțumiți, doar că nemulțumiții sunt pe cale să-și ia singuri darul. Alienarea cetățenilor nu este doar rezultatul lipsei de rezultate imediate, ci mai degrabă al sentimentului profund că viziunea pentru care s-au dedicat nu se materializează sau se materializează prea lent. În loc să fie o echipă care trage în aceeași direcție, cu lideri care să aducă schimbări concrete, cetățenii s-au trezit într-o adevărată și neașteptată degringoladă, cu o pierdere a busolei și, mai ales, cu o lipsă acută de responsabilitate.
O schimbare plutea în aer, dar știți vorba aia că mai binele este dușmanul binelui. Va aduce schimbarea aceea cu adevărat o schimbare în bine sau cetățenii își vor tăia singuri creanga de sub picioare pentru un bine iluzoriu, pentru un bine... bine ambalat? Unii cetățeni nu și-au pierdut totuși speranța și cred că este doar o fază trecătoare. Deși a luat pe toată lumea prin surprindere, cert e că această criză nu a venit de nicăieri, ci a fost rezultatul unui proces lent de erodare a încrederii. A merge mai departe fără a înțelege ce s-a întâmplat nu e benefic. Cetățenii au nevoie de lideri integri, capabili să inspire, dar și să livreze rezultatele promise.
* * *
Dacă nu a fost suficient de clar, rândurile de mai sus se referă la criza campioanei en titre a Angliei, Manchester City, ai cărei jucători sunt cunoscuți sub apelativul ”cetățenii”. Aceștia nu au mai cunoscut gustul victoriei de foarte multe etape, până aseară când... s-au declasificat schemele tactice aducătoare de victorie! Sau vreți să-mi spuneți că nici pe ”pădurari” n-au reușit să-i bată, ba încă pe teren propriu?!