Gabriel MANȚĂ

A picat la fix cartonașul roșu luat de ciprioți, numai bine ca să ne refacem posesia și deci să rămânem în jumătatea lor. După ce ne încălecaseră serios, aș zice și rușinos, am putut duce scorul la proporții care nu reflectă raportul forțelor din teren. Asta nu înseamnă că aș cârcoti, doar constat. Ba chiar caut circumstanțe atenuante pentru această dublă cu Kosovo și Cipru, disputată pe teren propriu, la care jocul nu s-a ridicat la calitatea arătată anterior și doar conjunctural ne-am ales cu 6 puncte (încă nu și oficial, dar e limpede că nu se poate crea un precedent în urma părăsirii terenului de către naționala din Kosovo). Ne aflăm la finalul unui sezon cu de toate, inclusiv un turneu final intens, ceva ce majoritatea jucătorilor noștri nu au trăit până acum în carieră. De aceea, să fim mulțumiți că îl încheiem așa, câștigând grupa de Liga Națiunilor cu maximum de puncte. Asta aduce promovare în divizia B a competiției, altă mâncare de pește, nivel crescut de care ne vom bucura abia din 2026, dar aduce și plasarea în urna a doua la tragerea la sorți pentru preliminariile Mondialului. De aici, cu puțin noroc (deși Il Luce nu prea excelează la acest capitol), putem spera să dăm lovitura și să ne calificăm direct, de pe primul loc. Locul secund ne-ar aduce barajul, adică un lucru care este deja aproape cert, tot în urma performanței din Liga Națiunilor. Practic, ne-am creat o plasă de siguranță și în cazul unei campanii mai slabe. Iată câte beneficii acumulate pe parcursul unei singure toamne! De aceea, zic că nu trebuie să fim mai pretențioși decât e cazul și să ne bucurăm de moment.

Am scris toate acestea în timpul ultimei, poate, partide oficiale a lui Nadal! Acesta a pierdut primul meci din Cupa Davis, în fața lui van de Zandschulp, iar dacă Alcaraz, la simplu și dublu, nu salvează situația, atunci asta a fost... Cred totuși că pentru Alcaraz motivația de a-și salva eroul și a deveni el noul erou este exact ce-i trebuie în acest moment. Sper să ne bucurăm și de acesta.