Sunt încă sub imperiul revoltei stârnite de furtul ăla ordinar la care s-au dedat nesimţiţii de ziarişti de la France Football şi de toate golănelile lor adiacente, de toate explicaţiile jenante şi jegoase la care s-au dedat de atunci încoace, încercând să justifice ceea ce nu se poate justifica. Ăla furatul, Vinicius, a mai dat un recital şi în ultimul weekend, reuşind, de data asta în campionat, un "hat trick" care i-a adus nota 10 pe ansamblul meciului, cu nimic mai puţin spectaculos decât cel reuşit cu puţină vreme înainte de a fi jefuit, în Champions' League, în meciul contra Borussiei Dortmund. Mă uitam la fenomenul ăsta, mă bucuram de ce mi-era dat să văd şi mă întrebam, doar omeneşte (adică nu şi cafan dement al Real-ului!), cât de nemernic trebuie să fie un ziarist pentru a înscena, sau doar a participa, ca"votant", ptiu!, la monstruosul furt. Mai rămâne alternativa frustrării: adică să fie vreunul căruia îi curg şuncile peste pantaloni, care n-a atins o minge în viaţa lui, şi care, din invidie sau chiar urăpe băiatul ăla iute ca rachetaşi suplu, a dat votul unuia care aproape că nu există pe teren. Aţi notat, da?, că golanii francezi întâi au zis că na!, aşa s-a votat pe lume, apoi că vinovaţi ar fi chiar cei de la Real, că au avut 3 fotbalişti în primii 4 din clasament (deci premiul îl merită prostul care avea doar calitatea că nu era de la Real!), pe urmă a apărut nu ştiu de unde (din Finlanda, parcă) un ziarist cu mustrări care şi-a dat demisia fiindcă cică... ar fi uitat că e şi Vinicius printre nominalizaţi! Peste toate, ştiţi cum mi-a sunat mie măgăria? Caalea de la "Românii au talent", în care nu contează ce voce fenomenală ai, ce vrăji faci ca iluzionist, ce dresurăde senzaţie prezinţi sau ce gimnastică demenţială la trapez, că premiul cel mare se duce tot la un băiat de la ţară, crescut la casa de copii, care grohăie un rap sau sta în cap şi se învârte în creştet pe trotuar!