Doru POPOVICI

Ieri, Ana Maria Bărbosu a primit la Bucureşti medalia de bronz câştigată la Paris! Faptul nu poate decât să ne bucure pe toţi cei ce iubim gimnastica, sportul românesc şi ideea de dreptate, deşi aici încă ar mai fi de discutat. Mă gândesc că prezenţa de câteva zeci de secunde a Anei pe podium, urmată de şocul retrogradării pe locul 4, în favoarea americancei Jordan Chiles, poate provoca o traumă infinit mai mare decât cea ulterioară, a americancei. Nu cred că este egală ca intensitate drama Anei, care a fost efectiv coborâtă de pe podium şi i s-a anulat dreptul de a participa la ceremonia urmărită de toată planeta, cu retragerea medaliei din dulăpiorul unde americancă şi-o fi aşezat-o, ori de pe perete. Chiar dacă Chiles nu va returna tinicheaua pe care legal nu o mai deţine, importantă este ierarhia oficială, în care pe locul 3 în proba individuală de sol de la Jocurile Olimpice va figura Ana Maria Bărbosu din România. Finalizarea întregii tărăşenii lasă însă şi tristeţe în sufletul copiliței celeilalte, Sabrina Voinea, cea în numele căreia se depusese de fapt contestaţia delegaţiei României! Sabrina a fost furată, cu imagini care dovedesc tâlhăria, de 0,1 puncte, pentru o inexistentă depăşire a spaţiului de concurs. Cu acea zecime, Sabrina ar fi fost ea medaliata cu bronz! Soluţia de bun-simţ, aceea de a acorda bronzul tuturor celor 3 sportive, n-a fost luată în seamă de Federaţia Internaţională de Gimnastică, ceea ce face cao sportivă să fie fericită, iar altele două să sufere. Bine măcar că fericitae a noastră!