În iureșul de fenomene meteo, dar și de sentimente contradictorii, în care am văzut meciul României cu Țările de Jos, mi-a scăpat detaliul acela uimitor de la golul 3. Un român, un suporter, probabil diasporean, și-a aruncat încălțările în careul nostru... În plin contraatac al olandezilor, Niță îndepărta cu piciorul unul dintre pantofi, aflat în zona sa de acțiune! Nu din cauza asta s-a luat golul, dar ulterior m-a frământat semnificația acestui gest, în caz că ar exista una. Nu erau nici pe departe scâlciați, ci niște ”adidași” albi, care păreau destul de arătoși. ”Luați-ne tot, mă, luați-le și pe-astea!”... Dacă nu mai ai cușmă să dai cu ea de pământ, sunt buni și pantofii. În fine, pare că olandezii ne-au cam descălțat, dar am făcut-o și singuri. Rezultatul arată rău, aproape cel mai rău din optimi. Dar mai rău decât rezultatul rău a fost jocul rău. S-a găsit și selecționerul să improvizeze taman la meciul ăsta, cu nevinovatul Racovițan în centru, dislocându-l de acolo pe Burcă, mutat în bandă. Și aici se leagă mai multe întrebări, de ce o atât de mare parte dintre selecționați au fost luați doar în plimbare? Titularii păreau inamovibili, prea restrâns era cercul de jucători care își puteau face loc de pe bancă. Am scăpat de obsesia Pușcaș și ne-am trezit cu Drăguș, un atacant cu multe atingeri, neadaptat fotbalului modern, în plus și cam individualist. Acestea, și ar mai fi și altele, nu sunt critici de cârcotaș, ci chestiuni pe care cineva care dorește să progreseze trebuie să și le pună după ce trece euforia. Unii spun că puteam mai mult, alții că e bine și așa, căci o întreagă generație ajunsă la maturitate nu prinsese o calificare din grupă la un turneu final. Amintirea bucuriei cu care au sărbătorit la Universitate nu le-o ia nimeni. Nu sunt de acord nici cu cei care spun că am fost cea mai slabă echipă din optimi, la concurență cu Georgia, care însă a marcat, a condus etc. Da, dar noi în minutul 83, acela în care Drăgușin s-a hotărât că făcuse destul ca să iasă mingea aia și singură, eram încă în meci, încercam să iscăm ceva, chiar dacă ne zbăteam ca peștele pe uscat. În schimb, Georgia era sub ecart de 2 goluri din minutul 75, Danemarca din minutul 68, ca să nu mai vorbim de Italia, care a luat golul secund la prima fază din repriză și apoi n-a mai mișcat nimic. Se mai vehiculează și faptul că am fi avut o grupă slabă, toate calificatele oprindu-se în optimi. Dar, dar Slovacia...