Săptămâna trecută scrisesem că finalaEuropa League e departe de a fi o simplă formalitate pentru Bayer Leverkusen şi că Atalanta e capabilă să o bată. Aşa s-a şi întâmplat, invincibilitatea nemţilor (nemţi pe dracu': în echipa de start au fost doi, până şi aici Atalanta bătându-i, fiindcă la ei au fost 3 italieni la început!), invincibilitatea nemţilor, care e clar că începuse să li se urce la cap, rămânând la borna de dinaintea acestui meci, în care din nou s-a arătat că în ziua de azi numai atacul îţi poate aduce performanțe, trofee, şi nicidecum fotbalul constipat... se aude, Iordănescule!?
Cât priveşte următoarea finală, cea de Conference League, de miercurea viitoare, dintre Olympiakos şi Fiorentina, mă aştept la una urâtă, închisă, şi nu neapărat din cauza grecilor. Iar dacă ar fi să dau un pronostic, chiar nu ştiu ce să spun. În visurile mele cele mai frumoase, îi văd pe greci alergând nebuneşte şi dând Fiorentinei cam tot atâtea cât a luat Bayer de la Atalanta. De Champions' League n-are rost să spun ceva acum, fiindcă ştiţi despre iubirea mea pentru Real, care are mai mult de 60 de ani! Am spus încă din toamnă că aşa cum arată Real astăzi, nu există vreo echipă care să i se poată opune. Eu mizez pe 4 goluri în poartă Dortmund-ului, iar dacă o fi să ne dea şi ei două, nu-i cu supărare!
La noi, evenimentul principal este sosirea lui Lennon la Rapid. Nu ştiu dacă beţivanul o să priceapă ceva din ce e acolo, înainte de a se lămuri că între promisiuni (cumpărăm jucători tari, angajăm scouteri care să aducă mari valori încă nedepistate etc.) şi realitate, distanța e cosmică în România. Dovada? Păstrarea lui Lobonţ ca secund!!! Păi ce să facă Lennon cu ăsta? Să înveţe româna ca să înţeleagă glumele de dosul gării ale agramatului?