Doru POPOVICI

Campionatul Mondial de Snooker a început de vreo săptămână și ceva, aproape două. După cum aceia dintre dumneavoastră care sunt pasionați de acest sport încântător (și mare consumator de timp!) știu, principala țintăde urmărit este dacă Ronnie O'Sullivan va reuși să devină primul jucător care să câștige trofeul suprem de 8 ori, în acest moment împărțind gloria cu alți doi mari sportivi care dețin, cael, câte 7 titluri. Știți probabil și că pentru mine Ronnie este echivalentul lui Real Madrid din fotbal sau algrupului Rolling Stones din muzică. În acest sezon, Ronnie a câștigat deja 5 turnee importante și este în continuare, adică de câțiva ani deja, locul 1 în clasamentul mondial, ceea ce îl îndreptățește să spere că își va atinge obiectivul. Până acum însă, când s-a ajuns la sferturile de finală, a jucat prost. Spre norocul lui imens, adversarii săi au jucat încă mai prost, facilitându-i parcursul către fazele finale. Ba mai mult, ceilalți pretendenți la trofeu au fost și ei eliminați, unul după altul, încă din primul tur plecând acasă actualul campion mondial, Luca Brecel, dar și Mark Selby, iar ultimul eliminat (și cel mai periculos) fiind locul 2 mondial, Judd Trump, bătut de un Neica Nimeni, pe numele său Jak Jones! Foarte ciudat e că în sfertul de finală care încă se desfășoară (acum scorul e 6-5 pentru Ronnie), el îl întâlnește pe un alt fost campion mondial, pe Stuart Bingham. Amândoi joacă mizerabil, oribil, făcând niște greșeli nu de începători, ci de necalificați, ceea ce l-a făcut pe un mare iubitor de snooker să mă sune în timpul meciului ca să mă întrebe dacă la Paralympics este și snooker... unde, zice el, ar fi admiși fără întrebări cei doi, Ronnie și Stuart!