CFR nu numai că s-a cerut afară, conform titlului articolului precedent, dar a mai tras pe cineva după ea. Afară din cupă, afară din lupta pentru titlul de campioană, afară din aproape orice obiectiv. A mai rămas accederea în cupele europene, de pe scara locului 3. Oricum s-ar combina rezultatele viitoare dintre Craiova, CFR și Rapid, una dintre acestea va rămâne pe dinafară. Sau mai degrabă pe dinăuntru. Iar asta pentru că nicio echipă din play-off n-a reușit să se califice în semifinalele Cupei României, acolo unde avem trei echipe din play-out și o divizionară secundă! Și apropo de aceasta din urmă, cum poate CFR să treacă, în doar câteva zile, de la 0-4 cu Corvinul la 4-0 cu Rapid, la pauză?! E unul dintre paradoxurile fotbalului, asta dacă nu speculăm că jucătorii voiau să scape de Mutu. Pe aceeași idee, poate și ceilalți vișinii vor să scape de Bergodi, caz în care patronului Șucu i-a luat cam mult timp să priceapă. Cred că acea remarcă a sa cu prea mulți oameni de treabă îi era adresată mai ales italianului, care este într-adevăr cam placid pe bancă. Nu că aș agrea ”temperamentali” ca Șumudică sau Mourinho, departe de mine, însă clar nici extrema cealaltă nu e bună. Dincolo de cum e antrenorul, mai mult sau mai puțin meseriaș, om de treabă sau zbir, jucătorii Rapidului au pus și ei umărul, la modul copios, pentru acest rezultat dezastruos. Golurile doi și trei au fost mostre ale lipsei de responsabiliate și poate de rațiune din partea lui Aioani și Cristea. Iar de aici, de la apărarea-ciur, li s-au îngreunat picioarele celor care trebuiau să compenseze cu goluri, de data asta Papeau jucând perfect... rolul împleticitului. Iar dacă aseară FCSB va fi bătut Craiova pe Arena Națională, ne putem concentra pe play-out.