După ce Simona Halep a primit vestea la care acum îndrăznesc să spun că mai degrabă visaserăm noi, nu ea, dintr-o dată s-a schimbat perspectiva noastră asupra tenisului feminin în general și a clasamentului WTA în special, cei mai mulți dintre noi sperând la reînnodarea șirului de performante cărora le-am cam dus dorul de când Halep a fost trasă pe dreapta. Vă reamintesc că în zilele premergătoare verdictului TAS, Simona Halep a început să iasă din muțenia cu care ne... asurzise vreun an și jumătate și să ne prezinte intențiile ei în eventualitatea unui verdict favorabil. Drept pentru care am aflat fix din gurița aia a ei că e pregătită nevoie mare pentru revenire (deși mie mi se păruse că ar avea vreo câteva kile mai mult decât s-ar fi potrivit ideii de performanță înaltă); că va participa la toate turneele unde va primi wild card spre a acumula puncte fără număr, fără număr, pe baza cărora să urce nestăvilită în clasament, astfel încât la data startului Jocurilor Olimpice să se încadreze în locurile care să-i permită accesul acolo; că visul ei cel mai fierbinte e să meargă la Olimpiadăși că va face orice efort spre a și-l îndeplini (inclusiv ce am spus mai înainte); că va da buzna în NaționalaRomâniei spre a o ajuta să câștige barajul cu Ucraina,care îi va aduce și mândria de a luptasub Tricolor (lucru care m-a cam pus pe gânduri, fiindcă distinsași-a băgat picioarele în Națională și-n Tricolor absolut de fiecare dată!), dar și îndeplinirea unui alt criteriu care să-i faciliteze prezența, ați ghicit!, tot la Olimpiadă. Peste toate, a mai venit și un președintede Federație și ne-a zis aceeași tâmpenie (și cu un bonus: că e posibil ca Simona să intre în clasamentul WTA pe locul 54, pe care era în iulie trecut), pe care a întărit-o și Horia Tecau, căpitanul echipei naționale. Între timp, Simonica a pierdut (jucând, însă, mai bine decât mă așteptasem) la Miami în turul I, apoi a dat clasicaaccidentare peste ea, prilej cu care a anunțat deja că își cam bagăpicioarele în Națională și-n Tricolor, a refuzat și un wild card la Charleston, tot pe bază de umăr defect, așa că n-aveți decât să mă înjurați dacă spun că Simonica, în general, e bine: adică a redevenit ea însăși mai repede decât mă așteptasem! Iar locul 1143 pe care a revenit în clasament e parcă altceva decât 54, pe care o vedeau oficialii noștri. Multă sănătate, Simo! Și stai liniștită: peste 4 ani mai e o Olimpiadă! Numai ai grijă ce ingurgitezi.