Am avut parte de nişte rezultate năucitoare în ultima etapă din Superliga (mamăăă!, ce bine ar fi fost să fie chiar ultima, însă din nefericire vorbim doar de cea mai recentă, până la ultima fiind cale încă lungă: mai întâi încă vreo 5 etape din campionatul "normal", apoi încep anomaliile, numite aberant şi ele: "play-off" şi "play-out", despre care am obosit explicând an de an, de când le-a inventat vreun bolovan federal cu engleza studiată pe când chiulea de la ore, căînţelesul acestor cuvinte compuse este absolut identic în limbade origine!, jucate cala nebuni, una tur-retur, ailaltă numai tur, fiecare cu fiecare o singură dată, pentru cafinalul apoteotic să cuprindă şi un pic de baraj între antepenultima din Superliga şi a treia din B!; niciun drog nu putea să fi tâmpit pe cineva atât de tare încât să conceapă de unul singur asemenea sistem, drept pentru care bănuiesc că au contribuit mai multe minţi federale care de fapt nici n-au avut nevoie de drog, că aşa sunt ele construite!), dintre ele detaşându-se în mod clar înfrângerea Farului, acasă, în disputacu o echipă practic inexistentă/desfiinţată/retrogradată/falimantată, dar totuşi prezentăfizic, cao dovadă că zombies chiar există, nu sunt doar personaje imaginare. Ei bine, pusă în fața campionilor en titre, adunăturade zombies le-a dat acestora o bătaie pentru care singura explicaţie e că acest thriller se desfăşoară în România. Nicăieri în lume nu cred că s-ar fi putut. A, da, peste tot suntfavoriţi şi outsideri, campioni şi retrogradaţi, însă să te pretinzi campion dar să ţi-o tragă nişte inexistenţi parcă e prea mult. Drept pentru care mi se pare inutil să mai avem aşteptări de performanțe prin cupele europene. Iar dl Hagi să-şi vadă de producţia de mici împiedicaţi care la maturitate pot deveni doar mari împiedicaţi.