Atât a mai rămas până la reluarea campionatului de fotbal, ba chiar şi mai puţin: 13 zile, întrucât pe 22 ianuarie deja avem etapă din ceea ce a mai rămas de disputat din parcursul normal, la sfârşitul căruia intrăm în... anormalitate, adică în inexplicabilele play-off şi play-out, şi cred că nu are sens să vă mai fac demonstraţia lingvistică a sinonimiei perfecte a acestor termeni în limba engleză, de unde şi concluzia că deştepţii de laFRF şi de la LPF n-au fost în stare să găsească măcar un cunoscător mediu de engleză, care să le fi blocat terminologia tâmpită. În sfârşit, nu prostii din conducere ne interesează acum, ci deştepţii din iarbă, mai exact din iarbă turcească, unde iarăşi s-au înfiinţat mai mult de jumătate din echipele din Superliga, cu hotărârea declarată de a pârjoli iarba de acasă, pe baza acumulărilor din Imperiul Otoman. Interesantă mi s-a părut abordarea echipei botoşănene, care a ales drept loc de cantonament... Bucureştiul! Logica acestei opţiuni e perfectă: Bucureştiul a fost sub un val de căldură, iarba era iarbă, nu gheţuş, se câştigă cel puţin 4 zile, care pe drumul către Turcia şi retur ar fi fost pierdute cu avioane, autocare, cazări, împachetări şi despachetări de bagaje. Abia aştept să văd şi efectele concrete ale acestei abordări absolut originale. Este perioadanu doar a acumulărilor fizice, ci şi a întăririi loturilor. Echipele cu pretenţii, cele care declară că vor performanţă, asta fac: atrag fotbalişti importanţi care să le ajute în îndeplinirea obiectivelor. La noi, exact ca în anii trecuţi, există două forme de "întărire": prima, prin îndepărtarea celor de care e nemulţumit patronul (la FCSB), a doua,prin achiziţionare pe doi bani a unora de care alţii n-au ştiut cum să scape mai repede (CFR, Rapid, Craiova). E mişto fotbalul românesc jucat de români în România, nu?