Printre cei mai mari fotbaliști născuți pe planeta asta se numără și M'Bappe, și Bellingham. Primul are 25 de ani (îi va împlini peste vreo două săptămâni, pe 20) și a devenit deja campion mondial cu naționalaFranței, ba și vicecampion la ultima ediție. Cu clubul său, Paris Saint Germain, nu a ajuns niciodată să cucerească marile trofee internaționale, ci doar nenumărate titluri de campion al Franței, în ciuda faptului că o bună bucată de timp acolo a jucat cea mai bună linie ofensivăimaginabilă: M'Bappe, Messi, Neymar. Și chiar dacă fiecare dintreei a contribuit cât a putut, totuși PSG nu a devenit niciodată o echipă omogenă, sudată, conștientă de valoarea ei, precum Real, Barcă, Liverpool, Bayern. Tocmai de aceea, cei trei superfotbaliști nu s-au simțit în largul lor acolo, mereu apărând zvonuri despre eventualele lor plecări. Acum, Messi e prin America, Neymar la arabi, a mai rămas M' Bappe, dar despre el se știe și se tot vorbește de vreo 3-4 ani că e pe drumul care duce la Madrid. Nu, nu la Atletico! De alaltăieri, apele par cumva limpezite: cică M'Bappe și reprezentanții săi au ajuns la înțelegerea mult dorită cu Real de Madrid, cu care M'Bappe ar putea semna un precontract încă de lună viitoare, când intră în ultimele 6 luni de contract cu PSG. Pe partea asta, așadar, numai soare! Cefacem însă cu umbra virtuală care s-ar lăsa cu acest prilej peste indiscutabilul superstar actual al Real-ului, Jude Bellingham? Jude înscrie pe bandă rulantă, făcând să pălească până și recordurile lui Ronaldo tot de la Real sau cele actuale ale lui Halland din Anglia. Țineți minte cum Benzema nu încăpea de Ronaldo? Cum să faci să încapă unul lângă celălalt M'Bappe și Bellingham? Cam astea sunt grijile de azi de la Real, echipa care conduce în La Liga. La noi, la echipa aflată și ea pe locul 1, FCSB, patronul are și el o grijă: cum să reducă numărul de ore, zile, nopți pe care sclavii săi le petrec în pat cu iubitele sau soțiile lor. Cu Coman ori Popescu poate merge. Vedeți? De aia nu vin să joace la FCSB nici M'Bappe, nici Bellingham, că programul la pat și-l fac singuri, nu așteaptă să li-l facă patronul.