Azi, mai pe înserat, România urmează să îndure o nouă umilinţă la Campionatul Mondial de Rugby, unde suntem lideri detaşaţi la rubrica de "încasate": 158 de puncte în numai două meciuri. Cu ceva baftă, poate reuşim să plecăm cumai puţin de 300 în traistă, ceea ce ar putea fi considerată o performanţă, dacă am sta să-i ascultăm pe capii (frauduloşi şi ăştia, exact ca la Federaţia de Fotbal!) acestui sport, în moțcu numitul Alin Petrache, un individ evident avid de funcţii, precum omologul său de la jocul cu mingea rotundă, Burleanu. Pentru că noi stăm prost (proşti!?) la capitolul memorie, se pare că am cam uitat cu toţii povestea cu meciul ăla trucat (contra Olandei, parcă...) de acum 4 ani, care ne-a costat calificarea la precedentul Mondial, bașca o ruşine imensă care ar fi trebuit să se soldeze măcar cu demisia lui Petrache, dacă nu şi cu ceva condamnare... Fiindcă nimeni pe lume nu s-a gândit că acest sport cu adevărat nobil va ajunge într-o zi să fie mânjit... evident, tot de români! Povestea aia cu jucătorul din emisfera ailaltă care cică n-ar fi avut drept de joc a fost o găselniţă a Federaţiei Internaţionale, pentru a mai îndepărta mânjeala aia cu rahat comisă de ai noştri. Ei bine, după jenantaprezențăîn primele două meciuri, Petrache ăsta, în loc să vină să bolmojească vreo scuză şi să îşi anunţe demisia, apare senin că Alba ca Zăpada şi zice că împiedicaţii şi leşinaţii ăia sunt împiedicaţi şi leşinaţi fiindcă... Federaţia Română de Rugby (adică grupul infracţional condus de el) nu primeşte fonduri suficiente! Hai,România, hai,tricolori! Hai,Petrache... afară!