Gabriel MANȚĂ

Ce naiba tocmai am văzut? – vă sună desigur cunoscut, rimă involuntară. Am mai început așa un articol despre Rapid, dar se pare că m-am pripit. Foarte repede ne-a lovit seria următoare, după modelul ”Uite cine vorbește ACUM”. Așadar, ce naiba tocmai am văzut ACUM?! Rapidulețul pierde într-un mare fel cu Petrolul, cu două autogoluri numite fără exagerare tontogoluri. Numai suporter rapidist să nu fii zilele astea, când vuiește netul de glumițe. Pe Oaidă, venit și de la FCSB, unde nu mai jucase de o veșnicie, îl lovește mingea în cap ca pe Braun în etapa trecută, iar coțofana nu se poate opri în altă parte decât în ațe. Ale lui Moldovan, de data asta inocent, nu ca la Voluntari, când el fusese autorul moral. Dar la faza din prelungiri mai este el inocent? Petroliștii, spre cinstea lor, au executat repede, ba chiar cu maximă urgență, un fault în treimea proprie (există suspiciunea că mingea nu ”stătea”, dar eu aș zice că tocmai se oprise, fără a fi ironic ca Grădinescu), iar asta a dus la un contraatac cu pasă filtrantă, la care Borja Valle s-a repliat bine, însă... ce folos? Fără să se uite, a trimis spre propriul portar care ieșise să joace el mingea. Există o regulă de bază pentru portar care spune că nu trebuie să intervină atâta timp cât un coechipier are șansa de a opri adversarul, deci mingea, prin extensie. Moldovan poate pretinde că o fi strigat clasicul ”eu!”, dar acest lucru e inutil, ținând cont de rapiditatea acțiunii, de vacarmul din tribune, chiar și de bariera de limbă, pe care spaniolul nu avea cum s-o depășească după câteva meciuri la Dinamo și câteva antrenamente la Rapid. Mai ales că nici nu e fundaș, acolo îl purtase dinamica fazei. Dar, toate ca toate, lăsând la o parte ”deochiul” ăsta – sau ce-o fi transa asta a rapidiștilor de rit nou, s-a jucat irațional de prost în câmp! Pe stadionul ăla care pulsează de energii, inclusiv alea din vechime, Rapid începe bătrânește, de parcă e scris în stele că golul o să pice de la sine. Dacă însă ceilalți nu se pierd cu firea, cum au făcut ploieștenii, rezultă o primă repriză fără șut pe poartă pentru gazde, conduse inclusiv la cornere. Iar apoi, când le ardea buza, la singura fază legată, sare mingea din Dugandzic ca din gard. Și-atunci? De-aia și-au pierdut răbdarea suporterii, că n-au avut parte de fotbal, iar asta nu de-acum, ci de la începutul campionatului. Nu-l văd bine pe Bergodi, e prea molcom pentru cartierul ăla.