Sfârşitul săptămânii trecute a adus, printre nenumăratele meciuri de fotbal din toate campionatele şi diviziile, şi două evenimente sportive prea puţin mediatizate înainte de începerea lor, însă tratate cu exagerat de multe elogii după finalizare, deşi în plan sportiv nu au adus decât performanțe absolut normale. A fost mai întâi meciul de handbal feminin dintre Portugalia şi România, turul dublei de calificare pentru Campionatul Mondial care va avea loc în noiembrie-decembrie. Oricât de tare v-aţi forţa memoria, tot nu veţi reuşi să descoperiţi în vreun ungher oricât de ascuns o performanţă cât de cât notabilăa portughezelor, nici la nivel de club, nici la cel al reprezentativelor, în timp ce româncele, cu toate nenumăratele "accidente" care ne-au îmbolnăvit mai mereu de nervi, au fost totuşi în permanenţă în elitaacestui sport. Meciul acesta era cumva important în ideea de a ne confirma şi de această dată prezența la Mondial, de la care nu am lipsit niciodată. Dar, ciudat, n-a fost mai deloc promovat. În schimb, la final, s-a turuit vreo două zile la rând, s-au adus cele mai deșănțate elogii naţionalei, deşi, atunci când câştigi la 15 puncte, 35-20, ba încă şi în deplasare, e clar că diferenţa este cosmică. Tot cam aşa au stat lucrurile şi cu David Popovici şi Naţionalele de înot. Copiluțul ăsta minunat s-a dus să ia 6 medalii de aur şi le-a luat, inclusiv la delfin şi spate, probe la care n-a mai înotat până acum în competiţii de seniori. Cu acest prilej, şi-a îndeplinit şi baremul de calificare pentru Jocurile Olimpice la 100 m liber. Nimic mai normal pentru cel mai rapid înotător din lume! Vă reamintesc că este nu doar campion mondial, ci şi recordman mondial. Păi atunci de unde atâta entuziasm pe oficialii de toate felurile, inclusiv Camelia Potec, preşedinta Federaţiei!? Se aştepta cineva caDavid să nu îndeplinească baremul care e calculat astfel încât să ajungă la Olimpiadăcâteva zeci de înotători? E pur şi simplu un punct bifat caîndeplinit din programul său. Aaaa, când o mai bate recordul mondial, când o mai aduce şi aurul olimpic, da şi iar da! Să nu ne mai oprim din elogii. Dar fiindcă a reuşit un timp oarecare, modest, în proba sa favorită, mi se pare o prostie să elogiem... ce?