Nu era de ajuns că avem fotbalul pe care-l avem, ne-am procopsit și cu ăștia care sunt uniți sub tricolor, cică. Am mai scris despre ei, nimic nou sub tricolor și sub soare. Am însă toată aprecierea pentru ceilalți români, uniți sub bunul-simț, care au scandat ”rușine să vă fie!”. După atâtea și atâtea domenii care ne-au fost confiscate în România de felurite grupuri de stupizi, iată că suntem condiționați și în tribuna echipei naționale. O singură calitate au acești, repet, stupizi: sunt organizați. Se pare că e suficient pentru FRF, care e organizată în alte direcții, cum ar fi aia care furnizează unanimități. În fine, în siajul acestui ”ultras” ridicol cu poreclă de trăsnit în NATO, și a altora ca el, România va disputa măcar un meci cu tribunele închise. Ne merităm soarta.
Măcar jocul ar fi trebuit să ne ofere satisfacție în deplasarea din Andorra, căci rezultatul nu-l puneam dintru început în discuție. Din păcate, jocul ne-a oferit doar o satisfacție parțială, se pare că doar așa mai funcționăm când e vorba de chestii colective. Chipurile, individual excelăm, puși împreună livrăm mediocru. Nu e acceptabil să joci timp de jumătate de oră cu o națională liliputană, în superioritate numerică, și să nu reușești un amărât de gol. Și doar îi văzusem înainte pe elvețieni, cât sunt ei de neutri, că s-au dus peste bieloruși și le-au dat ”manita”! Și apoi, la unison, declarații că importante sunt cele trei puncte. E ca și cum ai spune că nu mai contează cum a fost mâncarea dacă ți-ai umplut mațul... Pomenim de amatorismul gazdelor, dar nici noi nu suntem ”profi” de-a binelea, senzație întreținută și de cei doi comentatori de la Antena 1, care n-au fost capabili, minute întregi, să identifice motivul pentru care i-a fost anulat un gol lui Alibec. O țineau una și bună cu henț, deși reluările fuseseră clare, deși centralul ridicase mâna pentru a semnala indirectă, deși apăruse inclusiv pe ecran motivul anulării: ofsaid! Închei cu două referiri la jucătorii tricolori, una negativă, una pozitivă. Drăgușin a fost lăudat pentru fizic, de parcă suntem pe Insta, la poze, când el a pierdut deranjant de multe dueluri, fiind depășit cu o ușurință dezarmantă inclusiv pe linia de corner. În schimb, lui Moruțan pare să-i priască fotbalul profesionist, în care lucrează cu antrenor, nu cu un breloc, el reușind niște diagonale fantastice la punct fix, cu stângul, în timp ce la golul lui Man a centrat cu dreptul. E doar o primă impresie în această campanie, să-i vedem și la București, și nu numai pe ei.