Doru POPOVICI

Deşi începuse în forţă campionatul şi se pregătea chiar de câştigarea titlului, ca un fel de omagiu adus aniversării a nu ştiu câţi ani de la nu ştiu ce chestie din istoria Rapidului. Cred că 100 de la înfiinţare. Pierderea de viteză s-a produs destul de abrupt, ultimele partide arătându-ne un Rapid parcă mulţumit pe deplin cu ceea ce a reuşit până acum, adică prezența în rândul primelor 6, în play-off. Din ce am văzut pe la televiziuni, am senzaţia că singurul de acolo care se consumăeste Adrian Mutu, cei din teren tratând nereuşitele în varianta tipic românească ("punem capul în pământ", "cel mai important e meciul următor", "vom arăta cine suntem cu adevărat" şi alte cretinisme d-astea...) mimând seriozitatea şi responsabilitatea. Şi exceptându-l pe Săpunaru, care nu mimează ţicneala! Oricum, accidentele din ultima vreme ale Rapidului nu reprezintă un dezastru, din moment ce mai există şansa participării în cea de a treia competiţie europeană. Nici măcar la FCSB nu-i dezastru, chiar dacă a luat o bătaie cam fără replică de la o echipă care în momentul începerii partidei era pe loc de retrogradare. Dar atât timp cât Becali l-a dat afară, încă dinaintea acestui meci, pe al 1000-lea antrenor din ultimii câţiva ani, pe motivul absolut întemeiat ca "a crezut că-i chiar antrenor, că el poate să facă schimbări, să dea indicaţii" (uluitor, aşa-i!?) se poate vorbi de dezastru? Nicidecum, ci poate doar de stand-up comedy. Dezastru cu adevărat este atunci când ditamai Manchester United-ul se duce la Liverpool neînvinsăîncă în acest an, iar de acolo se întoarce cu un sac de goluri încasate, 7 la număr, de la echipa care pe acelaşi stadion primise ea însăşi 5 bucăţi cu o săptămână mai devreme, de la Real Madrid, precedentanenorocire de acelaşi calibru având loc cam pe vremea când luafiinţă Rapidul!