Doru POPOVICI

Reiau acum, şi am să reiau ori de câte ori mi se va mai ivi prilejul, spusele lui Valeriu Iftime, la sfârşitul unei partide terminate la egalitate, de curând, de echipa sa, FC Botoşani, care atunci când mai erau câteva minute de joc conducea pe tabelă. În loc să se fi retras în apărare şi să-şi fi băgat toate cele 11 dosuri în preajma liniei porţii, botoşănenii au atacat în continuare, s-au expus şi au fost finalmente egalaţi. Meciul însă a fost frumos, deschis, spectaculos. La final, după ce analiştii din studioul Digi, în frunte cu Stelea, au tras concluzia că Botoşani a riscat cât nu se făcea şi că dacă s-ar fi apărat avea şanse să ia cele 3 puncte, la telefon a fost contactat Valeriu Iftime, care era cât pe ce să-i întrebe pe toţi cei trei domni analişti dacă stau bine cu capu'. Iată ce a spus: "Da, luam încă două puncte. Cu care ce să fac? Să le adun... ca să ce!?" Ăia, în studio, deştepţii pământului, apărătorii fotbalului de căcănari pe care l-au jucat cândva şi ei, că toţi ceilalţi căcănari din România (încă de dinainte de Dan Petrescu!) i-au sărit la beregată, în moţcu domnul Bogdan Stelea: "N-aţi înţeles, domnu' Iftime, cum stă treaba în fotbal: când conduci cu 1-0 şi mai sunt 5 minute de joc, nu mai joacă nimeni fotbal. Ţii cât poţi de minge, ca să obţii victoria". Domnul Iftime i-a mai zis o dată, cu bunul său simţ inegalabil în fotbalul nostru: "Da' de ce s-o ţinem în careul nostru, nu-i mai bine să ţinem de minge în careul lor?" Deştepţii pământului au mai încercat s-o scalde, dar dl Iftime i-a tăiat decisiv: "Pentru mine, un punct sau două în plus n-au nicio relevanţă dacă nu e spectacol: fotbalul e pentru spectatori, nu pentru nişte nenorocite de puncte". Mi-am reamintit de acest dialog din urmă cu vreo două săptămâni zilele astea, când mi-a fost dat să văd nişte meciuri din Cupa României în care alţi căcănari trăgeau de 0-0 cu toată îndârjirea tembelă de care erau în stare... şi erau, credeţi-mă! La ce mama dracului să te scremi şi în Cupă: ca să distrugi fotbalul? Cu cât eşti mai fericit tu, antrenorul unor panarame, dacă se termină 0-0 şi nu 3-3? Sau 2-5, sau 6-4? De ce adică te-ai crede mai breaz dacă freci mingea aia ca un idiot o oră juma' degeaba, în loc să te lauzi la urmă că ai înscris 3 goluri frumoase, chiar dacă ai primit 4? Aici se face de fapt diferenţa între fotbalul luminos din lumea normală şi ăsta făcut aici, de nişte căcănari zgribuliţi, care doar îl mimează.