Încep altfel decât m-aș fi așteptat: cum vi s-ar părea să piardă Djokovic o finală de Masters, de la 1-0 la seturi, în fața unui puști de 19 ani... care să nu fie Alcaraz? Bașca de la break în decisiv! Ei bine, s-a întâmplat la Paris, acolo unde Nole e rege absolut, cu cele mai multe titluri și finale. Iar autorul acestei isprăvi este Holger Rune, primul tenisman danez care reușește așa ceva. O precizare aproape inutilă, bănuiesc că este relativ notoriu faptul că Danemarca n-a avut niciodată tenis masculin care să conteze. La feminin au trăit prin Wozniacki, numărul 1 WTA și finalmente și câștigătoare de Grand Slam, acel Australian Open obținut în finală cu Simona Halep. În schimb, pentru a mai găsit un jucător danez mai acătării trebuie să ne ducem în perioada de după război, când un anume Kurt Nielsen reușea două finale la Wimbledon (1953 și 1955). Acesta este deocamdată danezul cel mai bine clasat vreodată, numărul 7 mondial. Rune, după victoria de duminică de la Paris, pătrunde și el oficial în Top 10, deocamdată la graniță. Că Rune constituie o excepție pentru țara sa este o realitate evidențiată și prin faptul că nu mai există jucător danez în Top... 500!
Cred că e suficientă punere în context, putem trece și la alte considerații. În primul rând, aș spune că Rune le-a arătat și celor mai în vârstă cu câțiva ani, ce înseamnă să nu te duci cu săru-mâna la un jucător cu statutul de corifeu, în cazul nostru Djokovic. Sigur că danezul e cam arogant, poate un răsfățat al familiei și anturajului, dar iată că asta face bine la carieră! Poate nu întâmplător s-a intersectat cu Mouratoglu, și el un antrenor cu oarecari complexe de superioritate. Cumva, Rune probabil că are capacitatea de a aspira indicațiile și de a le aplica întocmai. Eu așa îmi explic felul în care l-a anihilat în semifinală pe Auger-Aliassime, după ce pierduse destul de clar în fața acestuia în finala de la Basel. În cealaltă semifinală, Tsitsipas îl dusese pe Djokovic până în locul în care se avântă vulturii, doar că grecul nu e încă vultur, trebuia să-l bată înainte de tie-break în decisiv... Cu ce a venit nou Rune în finală? Cu niște scurte amuțitoare, la care n-a putut ajunge nici alergărețul Novak ”Forrest Gump” Djokovic, ba uneori nici nu lua startul! Dar dacă am compara jocul danezului cu un aisberg, atunci scurtele ar fi doar vârful. Vom avea vreme berechet să-l studiem ca întreg, nu se va topi curând, cred că îi place să tamponeze nave de tonaj ”titanic”!