Gabriel MANȚĂ

Spuneam că Alcaraz cu Sinner va fi rivalitatea din anii următori. Dar ce rivalitate! Ce-or fi spus oare Thiem sau Zverev când au văzut meciul dintre puștii ăștia, s-or fi simțit bătrâni? Fiindcă după lupta aia din dimineața zilei de joi parcă nu mai poți întoarce la un meci al lui Tsitsipas, de exemplu. Nu bătrâni, dar un pic depășiți tot par. Știu că e doar o impresie, vor reîncepe și ei cursa pentru a-și cuceri felia de carieră. Revenind la meciul mânjilor, aș spune că doar primul set s-a dus cuminte unde trebuie. 6-3 pentru Alcaraz, așa cum s-a jucat. În rest... Setul 2 s-a dus până aproape de un maxi-tie-break, adică s-a încheiat la 9, în favoarea lui Sinner, după ce salvase o grămadă de mingi de set. În setul 3, Alcaraz servea pentru set, când meciul a luat-o razna. Sinner a intrat în modul de funcționare ”zeu” și a câștigat 12 puncte la rând! Ne căpiase pe toți, nici la corifei nu văzusem așa ceva, între ei. Totul până la minge de meci, în setul 4. Acolo spaniolul s-a pus cu spatele la zid și... a început să împingă zidul, depărtându-se cu tot cu zid din raza de lovire a italianului. A inversat și el rolurile și s-a intrat în decisiv. Ce mare lucru, toți știam că vor fi 5 seturi, doar că scenariul fusese scris de un sărit de pe fix, ca lovitura aia pe la spate a lui Alcaraz. Și în decisiv tot Sinner a mutat primul break-ul în față. Dar Alcaraz s-a extras imediat și apoi a sprintat ca la ciclism cu roata adversarului la pedală.

Urmează semifinalele, dar deja privesc dincolo de ele. N-ar fi frumoasă o finală de Grand Slam care să aibă și locul 1 pe masă? Atunci să-i susținem pe Ruud și Alcaraz în semifinale. Norvegianul sper să-l gestioneze pe Khachanov ca pe Berrettini, deși rusul e mult mai compact decât îl știam. Cu Kyrgios și-a păstrat incredibil calmul și răbdarea, ca în proverbul ăla chinezesc care spune că dacă stai îndeajuns de mult pe malul unui râu, ai să vezi leșul dușmanului tău plutind la vale. Dincolo, la Alcaraz, îl avem pe Tiafoe, adică... alt meci de 5 seturi! Să fie primit.

Păcat că la fete Jabeur – Garcia nu e finala, m-aș fi bucurat pentru oricare dintre ele. Dată fiind situația, mi-ar plăcea să treacă Garcia, pare singura capabilă s-o readucă pe Swiatek printre muritoare. Pentru cum și-a reinventat cariera la aproape 29 de ani, franțuzoaica ar merita să meargă până la capăt, la trofeu.