Domnul Becali Gheorghe s-a inflamat (totuşi, surprinzător, fără a sări la beregataîmpricinatului) atunci când, după meciul de alaltăieri, comentatorii din studioul Digi 1, care emiteau diverse aprecieri faţă de jocurile echipelor noastre, au căzut de acord că FCSB a câştigat şi s-a calificat cu mult noroc, după ce, cu doar câteva minute înainte de final fusese egalată şi teoretic eliminată din ultima competiţie europeană. Ultima ca valoare, aici nu încap discuţii, şi totodată singuraîn care, tot pe bază de mare noroc, se întâmplă cauneori să încapă şi câte una (maximum!) de-ale noastre, care nu mai sunt acceptate în celelalte două cupe europene. Dincolo de ifosele, fiţele şi îmburicările diverşilor "oameni de fotbal" (mimat!) din ţara asta prost făcută, pe gazon se vede limpede unde ne situăm în raport cu restul Europei. E un subiect pe care eu îl atac aici de muuuulţi ani, timp în care nivelul a tot scăzut, ajungând azi atât de jos, încât nu mai putem să-l comparăm decât cu nivelul de trai tot de la noi! Domnul Becali n-a văzut noroc în calificarea asta scremută, ci o dovadă de mare abnegaţie, de angajament, de dragoste faţă de club şi, presupun, faţă de patronul acestuia! Ba încă şi una de mare ştiinţăa jocului etalatăde proaspătul antrenor, angajat de deştept a treia oară, după ce a fost gonit de prost la primele două! Printr-un lanţ de miracole, toate 4 panaramele s-au calificat în turul următor, numai că în grupe, până la care mai e drum lung, nu va ajunge decât, cred eu, una, probabil Craiova. Când va veni şi fireascaeliminare a echipei sale, poate că atunci îşi va reconsidera poziţia şi domnul Becali şi, retroactiv, va concluzionacă FCSB a avut, totuşi, baftă. Chiar porcească.