Mă gândeam că ăsta va fi cam ultimul sezon în care FCSB se va lupta cu CFR, de la anul urmând a se lupta cu Craiova lui Reghecampf. Rămânea de văzut în ce fel urmau să-și încheie ciclul clujenii, dacă mai aveau forța de a lua și titlul ăsta. Multă vreme părea că îl rezolvă, ba pe meritul lor, ba pe prostiile făcute de ai lui Becali când nu se aștepta nimeni. Totuși, un șir de întâmplări ciudate, nu chiar zece, ca în cântec, păreau că pregătesc minunea. Care iată că a venit, FCSB câștigând la Cluj-Napoca după o eternitate fotbalistică, adică de pe vremea când pentru bucureșteni dădea goluri alt Tănase, ăla care e acum la FC Argeș! Întâmplările alea ciudate sunt goluri marcate în minutele de prelungire, unele chiar la ultima fază, toate contând într-o singură direcție: la primire CFR, ceea ce se traducea prin scoaterea unor puncte din buzunarul clujenilor, în timp ce FCSB schimba la scadență soarta unor meciuri, adică adăuga puncte ca și pierdute. Inclusiv în meciul direct din sezonul regulat, acel 3-3, FCSB a egalat în minutul 90+4! Dar terțul cu cel mai mare rol în a lua de la bogați și a da la alți bogați este clubul oltean. În Bănie, Bursucul s-a văzut egalat în sezonul regulat în minutul 90+7, în timp ce în play-off a pierdut în minutul 90+6. Dar tot în Bănie, în sezonul regulat, Craiova a pierdut cu FCSB în minutul 90+1. Aceste episoade, plus altele, l-au dus pe Becali la o interpretare mistică, gen ”Dumnezeu vrea să ia FCSB titlul anul ăsta”, culminând cu invocarea sa în meciul de la Cluj-Napoca: ”ce înseamnă un gol pentru Dumnezeu?”. După ani și ani în care de Paști Dumnezeu avea altă treabă decât să-l salte pe robul său pe primul loc, iată că acum chiar s-a văzut că un șut poate intra și dintr-un adversar, și din bară, că doar... ce înseamnă asta pentru Dumnezeu?!
Măcar n-a mai așteptat ultima fază, pregătind terenul din timp cu întunecare minților lui Susic pentru intrarea aia de roșu. Iar alesul a fost tot Tavi Popescu, puștiul cu care Becali visează să răzbune toate neîmplinirile celorlalți jucători pe care i-a umflat mai mult decât era cazul. Ați văzut cât de ușor a fost scos din joc Bordeianu la fenta care a precedat șutul? Ca un amator, iar asta este emblematic pentru uzura nucleului clujean, cel care a dus greul acestor titluri consecutive. Cu toate astea, campionatul se joacă, speră și Craiova, pe care Cupa mai mult o încurcă, dar pe care nu o poate ignora, pentru a ridica la finalul sezonului ceva deasupra capului. Mie mi-ar plăcea ca ultima partidă, FCSB-CFR, să se joace cu trofeul de campion pe masă, cine bate îl înșfacă, dar la egal să fie trimis la Craiova!