Dacă vă era teamă să vă duceți cu familia la un meci de fotbal, din cauza manifestărilor care se petrec acolo, aflați că această teamă este una neîntemeiată dacă e vorba de un meci de fotbal feminin. Nu puteam scăpa prima partidă oficială a doamnelor tricolore pe un stadion din București, mai ales când stadionul este cel asimetric numit Arcul de Triumf. Nu s-a huiduit la imnul formației oaspete, nu s-a stricat momentul de reculegere, nu s-au scandat altceva decât încurajări. Iar rezultatul a fost pe măsură. Elveția, formația vizitatoare, era liderul grupei, cu victorii pe linie, 6 la număr, și o cotă ridicolă la victorie – 1,10 sau chiar mai puțin! Totuși, ceva mă făcea să am încredere. Și iată că deschidem scorul chiar înainte de pauză, cu o lovitură de cap pentru care ar fi invidios și Benzema, prin doamna fundaș central Maria Ficzay. Până atunci naționala rezistase bine unei presiuni constante a formației vizitatoare, pe fondul unui joc cam prea... bărbătesc, îngăduit de doamna arbitru, care a fluierat primul fault după mai bine de un sfert de oră! Rezistența capătă accente eroice după pauză, revelația fiind fără dubii doamna portar Andreea Părăluță. Recunosc că am păcătuit cu gândul când m-am așteptat la trageri de timp, crezând că asta se asimilează repede de la televizor, dar nu, bunul-simț a prevalat și în direcția asta. Nu este de demnitatea unei doamne să se tăvălească aiurea, nici nu acuză convenabil crampe. ”Spune-mi doamna Muncește, Muncește!” Când o doamnă coechipieră s-a accidentat, a fost din păcate pe bune, iar doamna căpitan Florentina Olar a purtat-o efectiv pe brațe spre marginea terenului. Târziu, după câteva minuni făcute de doamna portar, în minutul 77 o doamnă adversară a atacat corect din alunecare o minge centrată din dreapta și scorul a devenit 1-1. Nu credeam că o să trăiesc atâtea emoții pe final, cele 6 minute de prelungire părându-mi o eternitate, dar apoi am simțit și eu din plin bucuria pe care aceste doamne o meritau cu prisosință. N-a fost o victorie, n-o să depășim noi Elveția și Italia în clasament, dar fotbalul feminin pare că e în primul rând o stare de spirit.