Doru POPOVICI

Probabil că mulţi dintre dumneavoastră îşi amintesc bancul ăla de acum vreun deceniu şi ceva, cu ciobanul căruia i se ia un interviu, şi care tot timpul vorbeşte despre oile albe. "Dar alea negre?", tot întreabă reporterul. "Ş-alea negre!', răspunde ciobanul. În final, reporterul îl întreabă de ce vorbeşte doar despre alea albe. "Păi, fin'că alea-s ale mele!". "Dar alea negre?". "Ș-alea negre!", vine răspunsul final. Mi-am amintit minunăţia de banc, privind la ceea ce teoretic ar fi echipa de fotbal a României, dar şi la... echipa de fotbal a României! Adică la oile albe, devenite turma lui Edward Iordănescu, şi oile negre (presupusul "schimb de mâine" al Naţionalei de seniori, cea "under 20"), păstorite de numitul "Pisică", Bogdan Lobonţ pour lesconnaisseurs, adică cel de la care oiţele din subordine pot învăţa cum să devii berbec bun de pensionare din poartaîn care ai intrat de două sau trei ori în timp de 9 ani, cât ai parazitat pe la A.S. Roma! Nu am de gând să scriu aici nimic despre I.Q.-ul domniei sale, pe care îl bănuiesc a fi în jur de 14, nici de vocabularul care i se terminăcam după tot atâtea cuvinte, ci doar să mă întreb, a mia oară, de ce permitem neisprăviţilor de la conducerea FRF să-şi bată joc de ce are suporterul din România mai sfânt: echipa ţării sale! Nu ştiu ce pupuri (şi mai ales unde!) i-or trage toţi lingăii care mişună în jurul panaramei de Burleanu, dar parcă e prea multă sfidare şi bătaie de joc la adresa întregii suflări româneşti. Nu poţi să dai ditamai Naţionalele pe mâinile (de fapt pe neuronii... lipsă!) unor Lobonţ, Rădoi, Mutu, Iordănescu etc., decât dacă ţi se rupe pur şi simplu de toţi şi de toate. Ce mama dracului să aşteptăm de la "schimbul de mâine" al naţionalei care pierde peste tot nejucând absolut nimic, când ăştia tineri, "pregătiţi" de "Pisică", sărbătoresc cape victorii meciurile în care nu încasează mai mult de 5, cum a fost luni, cu Elveţia. Ăia mari, e clar, sunt proștii noştri. Dar ăia mici? Ș-ăia mici!