Nu am predispoziții fataliste și niciodată nu mă gândesc la răul care s-ar putea produce, ci doar la partea frumoasă a lucrurilor. Ciudat însă, pe finalul primei părți a campionatului, am avut mai mereu în minte și în inimăun ghimpe în legătură cu parcursul echipei FC Botoșani, pe care o îndrăgesc din multe motive: joacă un fotbal frumos, ofensiv, antrenorul e lăsat să-și facă meseria fără să-și bage patronul coada, și deci e relaxat, iar asta se transmite și în teren, în mod evident. Peste toate, sunt fan declarat al președintelui-patron Valeriu Iftime, un om provenind dintr-un cu totul alt mediu decât cel standard al așa-zișilor "investitori în fotbal", adică al afaceriștilor penali care își spală bani prin intermediul unor echipe create după chipul și asemănarea lor, adică tot penale. De aceea, țin din toată inima cu FC Botoșani și îmi doresc să o văd jucând conform principiilor lui Valeriu Iftime, adică un fotbal plăcut, deschis, ofensiv. Să facă, adică, spectacol, că doar pentru asta privește lumea la meciuri, ca să-și bucure ochiul și sufletul. Cu FC Botoșani s-a petrecut ceva, nu cu mult timp în urmă. În mod evident, faptul că în iarna a fost vândut un jucător bunicel, cumva play maker-ul echipei, s-a cunoscut, fiind nevoie de regândirea întregii strategii. Dar nefiind vorba chiar de Messi ori Ronaldo, lucrurile păreau să se fi așezat în noua formulă. Totuși, Botoșani a început să nu mai câștige. Părea că brusc i s-a terminat benzina. A făcut nu știu câte egal-uri la rând, și acasă și în deplasare, alunecând ușor-ușor până pe locul 7, adică afară din presupusa "elită". Păcat. Iar ultimul meci mi-a confirmat o bănuială deja veche: că în tricoul echipei s-a strecurat, habar n-am cum, un malac nehazos, un mălai mare, un haidamac născut bolovan și care tot așa o să crape: Seroni, gloaba care până să-și urnească hoitul, până să priceapă unde-i mingea, până să-și miște copitele anchilozate, mingea e deja în ațe. Domnule Iftime, scapă-ne de tolomac!