Ţineţi minte zicerea aia rimatădin copilărie, când dacă doi prieteni de-ai noştri se înghionteau, venea şi împăciuitorul care îi despărţea zicându-le: "Pace, pace / Între două dobitoace!"? Nu ştiu de ce mi-am amintit chestia asta în plin scandal dintre domnii antrenori Marius Şumudicăşi Dan Petrescu, că doar n-aş îndrăzni niciodată să-i includ între "dobitoace"... iar între prieteni nici atât! Eram cu ochii în televizor când pe dl Petrescu l-a ajuns autocompătimirea şi a început să se tânguie în stilu-i absolut caracteristic, cumva inspirat de veşnicele guvernări (una mai proastă decât precedentele!) pentru care incapacitatea, chiar impotenţa de a conduce ţara au drept unică şi eternă justificare: "tragica moştenire" lăsată de guvernarea anterioară! Tot aşa şi Dan Petrescu: el a făcut minuni şi înainte să fie gonit de prost, şi înainte să fie adus înapoi de bun, numai că între bucăţile sale de mandat s-a infiltrat numitul Marius Şumudică, pardon, care a distrus toată munculiţa lui. Departe de mine gândul că Petrescu ar fi vreun geniu al antrenorilor, tot aşa cum nici Şumudicănu poate fi suspectat de genialitate în vreo direcţie, oricare ar fi ea. Însă de-a dreptul hazlii sunt afirmaţiile lui Petrescu în contextul înfrângerii ruşinoase de la Jablonec, unde nu Şumudicăi-a făcut echipaori schimbările! Şumudicăa avut numerele lui comice, însă nici clovneriile lui Petrescu nu sunt mai puţin amuzante. Aproape neverosimilă a fost însă intenţia de împăcare prestată de Petrescu, de fapt o tentativă jegoasă de a-l desconsidera pe Şumudică("... îi doresc să ajungă la performanţele mele...!"), al cărui I.Q. nu cred că este atât de scăzut încât să nu fi sesizat golănia. Aşa că dacă aşteptaţi chiar o pace, pace / între cele două... personaje, mă tem că mai aveţi de aşteptat!