Gabriel MANȚĂ

Vestea că un om precum Ivan Patzaichin nu mai este te bulversează. Dacă ești om, dacă ești român. Faptul că domnul Patzaichin a fost și un sportiv incomensurabil vine în secundar, credeți-mă. Dar el a fost OM cu majuscule, un CampiOM, cum foarte inspirat au scris cei de la Comitetul Olimpic și Sportiv Român. A știut mereu lucrurile care contează cu adevărat în viață, nu s-a pierdut în cancanuri și în compromisuri pentru demnități, ca atâția alți mari sportivi. A fost performer adevărat într-un sport dur, care i-au brăzdat palmele și fața, nu și sufletul. Medalii? Olimpice, mondiale, din toate metalele. Singur sau cu Toma Simionov, la 500 sau 1000 de metri. Și ca antrenor a obținut medalie de aur la Olimpidă, prin elevii săi Pricop și Popescu. A fost decorat de doi președinți ai României, dar și de Regele Mihai I. Face parte, de asemenea, dintr-un cerc restrâns de sportivi de excepție care au primit cea mai înaltă distincție a COSR, Colanul de Aur.

Iată care este mesajul său transmis românilor din 2118, atunci când se va deschide Capsula Timpului, o sculptură în bronz din Alba-Iulia: ”Mi-aș dori ca proiectul de țară al României să conțină două noțiuni, în care românii pot excela: natura și valoarea umană. România trebuie să pună totodată mai mult accent pe educație, pentru că plămada e bună, dar are nevoie de o modelare făcută cu viziune spre viitor, spre voi, dragii noștri copii!” El avea planuri legate de Delta lui natală, se implica în proiecte de protejare a acestei zone unicat în Europa, în dezvoltarea turismului ecologic, inființase  Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 (localitatea sa natală). A inventat canotca și lotca solară, cu aceasta din urmă am avut șansa să fac o plimbare pe Dâmbovița, cu domnul Patzaichin la vâsle, în 2014... S-a stins la spitalul Elias, dimineața, iar spre seară l-a însoțit în eternitate și actorul Ion Caramitru, de la același spital. 5 septembrie 2021, duminică, zi de odihnă veșnică.