Dacă şi-a dat drumul şi campionatul italienesc, care de la o vreme s-a ambiţionat să pornească ultimul, ceea ce era aproape monopol britanic până acum câţiva ani, atunci înseamnă că toată lumea s-a aşternut la treabă pe gazoanele Europei. Şi, aşa cum se întâmplă aproape întotdeauna, primele partide nu sunt deloc convingătoare în privinţa jocului în sine, iar primele rezultate sunt adesea surprinzătoare. Se fac reglaje din mers, se reparăpe unde mai e de reparat, se aduc elogii transferaţilor care s-au integrat rapid şi se plânge după bani dacă "grefa" e respinsă de organismul echipei. Am urmărit-o pe Barcelona în primele ei două partide fără Messi, după o mie şi ceva de ani! Cred că mai trebuie încă o mie ca să fie uitat, şi încă una pentru a se găsi alternativă la jocul de până acum al echipei, cu alţi artişti în alte roluri. Cafan al Real-ului, după meciul încântător din prima etapă, l-am aşteptat cu emoţie, interes şi mari speranţe pe următorul, de la Levante, în ideea că facem şi golaveraj şi ne instalăm pe locul 1. De dat, am dat 3 bucăţi, dar am luat tot atâtea!... şi abia-abia am egalat când mai erau vreo câteva minute. Marile "realizări" din apărarea Real-ului i-au aparţinut domnului Alaba, despre care încă de când am auzit că ar lua-o către Madrid, am avut aceleaşi stări caalea legate de aducerea lui Hazard! Poate îl bate gândul de revenire la Munchen, şi astfel le-ar repara pe amândouă: Real cu Alaba în teren e la fel de prost în apărare ca Bayern fără el! În Italia, Juventus a ratat şi ea startul, ciupind un egal în deplasarea de la Udine. Dintre mărimile Europei, doar în Anglia lucrurile par mai aşezate: Liverpool şi Chelsea împărţind locul 1 la egalitate perfectă, cu câte 6 puncte şi golaveraj 5-0. Nu este însă nici aici nimic edificator, din moment ce pe penultimul loc, 19, se afla Arsenal, cu 0 puncte şi golaveraj 0-4. Crede cineva că Arsenal va retrograda vreodată!? Cred că abia de prin etapaa 5-a vom putea vedea la lucru cu adevărat echipele în noile formule.