Am ajuns aproape de finalul fazei grupelor. Numai azi nu-i mâine, când vom şti exact cum se numesc cele 16 calificate în etapa următoare, cea a optimilor de finală, deci a eliminărilor directe. La o privire de ansamblu, nu se poate spune că până acum au fost mari surprize, dar cu certitudine se poate vorbi despre dezamăgiri mai mari sau mai mici, iar una chiar enormă. E vorba, desigur, despre Spania, oricând candidată la orice trofeu, dar care la această ediţie de Campionat European pare o echipă tristă, debusolată, apatică. Faptul că în momentul când scriu eu acest articol Spania ocupăun ruşinos loc 3 în grupa sa, cu 1 (un!) gol înscris în 2 meciuri şi golaveraj 1-1 vorbeşte de la sine despre prestaţia sa. Mai mult, nici în clasamentul echipelor ocupante ale locurilor 3 în cele 6 grupe (4 din cele 6 urmând să promoveze în faza optimilor) nu stă mai bine, fiind pe locul 5... adică ratează calificarea! Dacă se va întâmpla aşa, singura ei "salvare" (de la comentariile duşmănoase) ar putea fi Croaţia, singura mărime (în fond e vicecampioanămondială, sau aţi uitat!?!) care stăîncă mai prost decât Spania: e tot pe locul 3 la ea în grupă, dar are doar un punct, ba şi golaveraj negativ: 1-2! Am convingerea că poate nu amândouă, dar măcar una din acestea două tot pleacă direct acasă, fără să mai figureze printre primele 16 echipe din Europa. La fel de interesant se prezintă lucrurile şi în aşa-zisa "grupăa morţii", în care joacă Franţa, Germania şi Portugalia, clasate acum în această ordine, înaintea ultimei etape. Germania bate aproape sigur Ungaria, iar dacă Franţa o bate şi ea pe Portugalia, atunci e foarte posibil ca Portugalia să se afle şi ea într-o poziţie riscantă, cu cele doar 3 puncte cu care poate rămâne. E cât se poate de plauzibil să vedem, aşadar, 3 superechipe: Spania, Croaţia şi Portugalia, candidând pentru un singur loc care duce în optimi, celelalte două urmând să-şi facă prematur bagajele. Ei, şi? Cu ce e mai rău să pleci acum decât, să zicem, după o semifinală pierdută la lovituri de la 11 metri?