Gabriel MANȚĂ

N-ar trebui să strâmbăm din nas după acest 5-3 cu Belarus, unde ne mai întâlnim cu asemenea festival de goluri? Unii ar fi preferat pragmaticul 2-0, adică o diferență identică, dar care presupune că ne-am încolăcit tactic adversarul. N-a fost așa, în primul rând că într-un amical te concentrezi pe propria echipă, nu pe adversari. Care adversari mărturisesc că erau complet necunoscuți pentru mine, nici un nume de calibrul unui Hleb sau Rodionov. Haideți să remarcăm că înainte de a lua 3 goluri la rând am marcat 5 la rând! La 5-0 pentru noi, selecționerul lor părea mic-mic, mai ales că mai era peste o jumătate de oră de joc, dar apoi i-am înțeles ciuda de la ratarea penalty-ului, s-ar fi făcut 5-3, ceea ce era altceva, se putea uita în ochii oricui din federația sa, mai puțin în ochii lui... Lukașenko! Până la urmă oaspeții au marcat și golul 3, în prelungiri, le-a mai venit și lor inima la loc. În timp ce nouă ne-a cam sărit muștarul, ”Victorie cu nimeni!” – a titrat Ioanițoaia în Gazetă. Totuși, decât egal cu nimeni sau mai rău, avem despre ce vorbi. Rădoi a aliniat o echipă experimentală, adică a avut curaj să riște cu acești nimeni, nu ca domnul Piți care ne scotea ochii cu locul din clasamentul FIFA, întreținut numai din amicale. Începând de la portar și continuând cu Bicfalvi, Nistor și vârfurile de la FCSB (nu în sensul de atacanți), nu se poate spune că Rădoi n-a acordat șanse celor care s-au remarcat, în campionatul nostru sau aiurea. Sunt rezervat doar în ceea ce-l privește pe Lazar, portarul Astrei, pe care nu cred că-l vom vedea vreodată într-un meci oficial cu miză, mai ales că nici vârsta nu-l ajută (29). Mai bine să ne concentrăm pe ce urmează, avem meci decisiv cu Danemarca la tineret, acolo unde Ianis Hagi a făcut schimb defavorabil cu Dennis Man, dar ar fi benefic să considere asta ca pe o șansă și să o fructifice. Iar la seniori ne vedem din nou cu Haaland, duminică, și nici nu merită să privim mai departe până nu trecem hopul norvegian.