A făcut senzație, și pe bună dreptate, golul reușit de austriacul Valentino Lazaro în derby-ul Leverkusen – Moenchengladbach, din Bundesliga. Execuția a fost catalogată ca fiind ”lovitura scorpionului”, dar părerea mea este că aceasta a fost una cu mai mult control. Lovitura scorpionului presupune o săritură în față, cu picioarele flexate lovind mingea pe deasupra corpului. A fost introdusă ca element de show de portarul columbian Higuita, pentru a respinge spectaculos mingile banale care îi veneau la mână. Controlul este minim pe lovitură, direcția imprimată mingii ținând de hazard. Sigur, în atac merită încercat orice atunci când mingea nu vine pe traiectoria optimă. Unul dintre creativii din fotbal este Zlatan Ibrahimovic, despre care îmi amintesc că a dat cel puțin un gol asemănător celui reușit de Lazaro, doar că fără plonjon. Cu stângul pilon de sprijin, Ibra a reluat cu călcâiul piciorului drept de la înălțimea unui stat de om. Cumva similar, cu o săritură pe verticală, Ibra i-a înscris un gol de neuitat lui Buffon, la un turneu final de campionat european. Dar astea sunt execuții cu control, aș putea spune că, înainte de Higuita și de apariția respectivei denumiri, l-am văzut pe Dănuț Lupu cu o execuție identică aproape cu a lui Zlatan... salvând un aut! Acestea sunt genul de călcâie aeriene pe care, fără falsă modestie, le folosesc și eu cu destul succes la tenis de picior, când joc la fileu. Elementul în plus la execuția lui Lazaro este plonjonul, dar asta nu îl transformă automat într-o lovitură a scorpionului. Ceea ce nu îi scade din merite, dimpotrivă, o reușită nu trebuie să aibă o denumire șmecheră pentru a fi golul anului (asta fără îndoială!). Păcat că acest gol al atacantului lui Gladbach n-a influențat și rezultatul, el ajustând scorul de la 4-2 la 4-3. Rămâne oricum punctul de referință al carierei sale, probabil definitoriu, chiar dacă are doar 24 de ani. Așa ceva se pune ”în ramă” pe youtube și se arată nepoților.