Săptămâna viitoare ar fi trebuit să disputăm barajul (eventual primul din cele două posibile) cu Islanda, care ne-ar fi putut duce în "finala" barajelor, contra Ungariei sau Bulgariei, la finalul căreia am fi ştiut dacă suntem doar gazde sau şi gazde, şi combatanţi, în turneul final al Campionatului European de Fotbal, pe care ne prefacem că-l aşteptăm, fără însă a ne fi învrednicit să îndeplinim măcar una dintre condiţiile (altfel, pe deplin rezonabile şi de bun-simţ) pe care şi UEFA pare a le fi pus doar aşa, de fâţe, ori ca să se bage-n seamă, din moment ce neîndeplinirea lor nu se soldează cu absolut niciun fel de sancţiuni. Oricum, aproape că ar trebui să ne bucurăm că din cauza coronavirusului nu vom juca printre gheţari, fiecare zi de amânare însemnând şanse mai mari pentru victoria noastră contra Islandei. Eventuala amânare a întregului turneu final cu circa un an, aşa cum se preconizează, nu înseamnă însă că noi ne vom apuca să facem în acest timp ceea ce ne-a fost silă să facem preţ de vreo 5 ani. Pe bune, acum: chiar vedeţi guvernul ăsta semilegal apucându-se de metrou de la Otopeni până la ArenaNaţională şi de autostradă de la Bucureşti pân' la Budapesta? Doar dacă turneul final se amână cu vreo 85de ani... şi nici atunci nu-i sigur! Aşa că mai bine să se anuleze, să nu se mai dispute nici barajele alea, iar noi să rămânem cu regretul că "uite, dom'ne, al dracu' virus, cum ne-a împiedicat să ajungem la turneul final care oricum nu s-a mai ţinut, tot din cauza lui!". Vom vedea ce se alege, dar parcă văd că Europeanul nu mai are loc deloc, iar Olimpiada se mută în 2021. Weekendul fără sport e odios, eu bucurându-mă că din lipsa concurenţei altor sporturi, am putut urmări pe îndelete open-ul Gibraltarului la snooker, câştigat de Judd Trump (4- 3 în finală cu Kyren Wilson), care cu acest prilej şi-a băgat în buzunar lire sterline în suma de: 50 000 premiul în sine, alte 150.000 bonusul sponsorului pentru câştigarea a 4 turnee din cele 6 sponsorizate de respectiva casăde pariuri... şi bonus la bonus, alte 5000 pentru că a realizat cel mai mare break al turneului, unul de 144 de puncte. Vorba-i: ce naiba facem săptămâna asta, când nici snooker nu mai e?