Gabriel MANȚĂ

Două la fete, una la băieți. Elementul comun: tie-break în primul set, cine l-a câștigat a mers în finală în minimum de seturi. Meciurile de la fete au fost parcă trase la indigo, Barty și Simona au pierdut tie-break-ul după irosirea unor mingi de set, apoi au condus ostilitățile, au servit pentru setul secund și... atât. În ordine cronologică, Barty a fost prima care a clacat, mai degrabă asta se poate spune decât că a făcut ceva special Kenin. Dar a crezut, s-a agățat, a etalat mentalitatea aia a filmelor cu Rocky, americanilor de mici li se inoculează ideea că sunt națiunea cea mai tare de pe pământ, că sunt campioni înăscuți, că visul american e la îndemâna oricui. În schimb, altfel au stat lucrurile la meciul Simonei cu Muguruza. Jucătoarea din Spania și-a luat soarta în propriile mâini și a întors ea meciul. Am prins-o taman acum, în forma carierei, deși nu avea clasament de favorită! Meritul Conchitei Martinez. Interesantă similitudine, ambele jucătoare erau câștigătoare de Roland Garros și de Wimbledon, le-ar fi stat bine cu un nou Grand Slam acum, pe hard. Din păcate pentru noi, doar Muguruza mai are această șansă și nu cred c-o va rata. E normal ca Simona să se simtă frustrată, și noi odată cu ea. A avut multiple mingi de set în primul, a servit pentru al doilea, totuși a părăsit atât de repede terenul. Dreptul măcar la un al treilea set părea legitim. Totuși, nu cred că e loc de reproș. Simona este totuși jucătoarea cu cele mai multe săptămâni consecutive de Top 10 dintre jucătoarele aflate în activitate. Iar acest record se va îmbunătăți mult și bine, căci Simona va urca de luni pe locul 2 WTA.

Nimic de spus despre semifinala Djokovic-Federer. Sârbul este un titan, nu poate fi învins de cineva care nu se află în plenitudinea forțelor. Thiem, învingătorul lui Nadal, și Zverev, învingătorul lui Wawrinka, își vor disputa azi, în semifinala de la ora 10:30, onoarea de a da replica în ultimul act. Finala poate fi una de cotitură.