Sunt meciuri de la care e clar că nu ai ce să aştepţi, de exemplu Voluntari - Clinceni. Sau Lecce - Parma, ca să nu mă acuzaţi că ţin cu duşmanul. Asta, dacă vorbim de campionate naţionale. Dar există şi meciuri internaţionale, chiar la nivel de echipe reprezentative, unde dacă te pregăteşti de spectacol la un meci, să zicem, dintre Albania şi Estonia, e clar că n-ai treabă cu sportul rege. Pe de altă parte, nu poţi să nu aştepţi să te bucuri pe întreaga durată a partidei la meciurile în care joacă, indiferent contra cui, Liverpool, Barcelona, Real, Juventus, PSG. Iar când se întâlnesc între ele, ce să mai vorbim... E spectacol garantat. Aşa au stat lucrurile la ultimul Barcelona - Real, în care, chiar dacă scorul a fost 0 - 0, fiecare minut disputat a fost încântător. Cu atât mai mari ne-au fost aşteptările în recent încheiata Supercupă a Spaniei, unde, spre deosebire de tot ce se ştia până acum în materie de supercupe, s-au adus tocmai în Arabia Sudita, şi tocmai din Spania, 4 echipe de mare anvergură, 3 dintre ele aflându-se chiar în acest moment pe primele 3 locuri de acolo, iar a 4-a pe locul 6. Deci, spuma spumei fotbalului mondial, putem zice. Semifinalele ne-au adus, conform aşteptărilor, două meciuri splendide, cu multe goluri, cu întoarceri de scor, cu angajament maxim, ce mai: o bucurie pentru ochi şi inimă! De aceea, finala în care aveau să se întâlnească Real şi Atletico, ambele din Madrid, promitea încă mai mult spectacol, pe motiv de orgolii duse la extrem. Numai că în loc de delectare, am avut parte de un jeg de meci, în care toţi cei intraţi pe iarbă, titulari şi rezerve deopotrivă, păreau să-şi fi dorit tihnă, linişte, odihnă şi pace, şi nicidecum bătălia aia în care arătau de parcă nu ştiau ce caută acolo. Ca atare, au frecat obiectul ăla preţ de 120 de minute, în care nu doar că n-au dat-o în aţe, dar se părea că nici n-au avut vreo intenţie de acest fel. Faptul ca Real a jucat practic fără atac (lipsind Benzema, Bale şi Hazard, ba şi Marcelo, pe care doar fraierii îl cred fundaş!) nu scuză în vreun fel lehamitea pe care au etalat-o cei prezenţi. Oricum, cu acest prilej, am aflat că nu deţinem noi monopolul asupra fotbalului oribil. Există şi la alţii. Ba şi cu asupra de măsură!