Australia își așteaptă turneul care o definește în tenis, pârjolită de incendii parcă fără sfârșit. Săptămâna trecută se vorbea de o suprafață arsă de pădure echivalentă cu suprafața Elveției, între timp a ajuns comparabilă cu Portugalia... Pe lângă victimele omenești, au pierit peste un miliard de animale, cifră pe care am considerat-o inițial o greșeală, dar era estimare corectă, mamifere, reptile, păsări. În această atmosferă pe care un cinic ar caracteriza-o ca încinsă, Australia a găzduit și prima ediție a competiției care înlocuiește Cupa Davis. Prima impresie se învârte tot în jurul cuvântului atmosferă, cei care au imaginat acest format au transformat în istorie expresia ”atmosferă de Cupa Davis”. Au fost meciuri din sferturile sau din semifinalele competiției care aveau public în proporție de 10% din capacitatea arenelor! Confruntările eliminatorii au constat din două meciuri de simplu, pe sistemul 2 din 3 seturi, și de unul de dublu cu super-tie-break în decisiv. Meciurile s-au jucat mai întâi la Perth, în sud-vest, zonă mai puțin afectată de incendii, apoi la Sidney, în sud-est, oraș care e efectiv înconjurat. Oricum, în ambele locații arenele erau acoperite, deci hard indoor, exact condițiile în care nu excelează Nadal. Dar Spania a juns în finală, în special pe spezele lui Bautista-Agut și a dublului. Pe parcurs, Rafa a avut probleme cu De Minaur (de ce nu o fi jucat cu Kyrgios?!), a luat bătaie de la Goffin, iar în finală a dat peste Serbia lui Djokovic, așadar o reeditare a finalei de la AO 2019. De fapt, această întâlnire a salvat cumva competiția, tribunele fiind pline ochi. Bautista și-a făcut iarăși datoria, învingându-l pe Lajovic, apoi a urmat meciul vedetă între primele două locuri ATP. Djokovic a fost de neclintit, a pornit cu break, a mai făcut unul pe parcursul setului, în timp ce la retur se poate spune că Nadal n-a mișcat, sârbul încheind setul de maniera asta: serviciu nereturnabil-as-as-as! Firesc, setul secund a fost mai echilibrat, momentul psihologic fiind salvarea de către Nole a 5 mingi de break într-un game, dintre care 3 la rând, pentru ca apoi să se impună la tie-break. Meciul de dublu a devenit astfel decisiv, dar lumea a plecat pe capete! Djokovic s-a băgat și la dublu, alături de Troicki, trecând neașteptat de ușor de dublul spaniol, până atunci câștigător pe linie. E drept, lângă Careno Busta n-a fost Nadal, cu care de două ori făcuse pereche, ci Feliciano Lopez, dar care se descurcase admirabil în alte 3 ocazii. Așadar, Serbia este prima câștigătoare a fostei Cupe Davis, numită acum, foarte inspirațional, Cupa ATP...